Pentru a obţine o imagine mărită, faceţi "click" pe butonul dreapta al mouse-lui pe oricare imagine şi apoi alegeţi obţiunea: "deschide legătura în filă nouă"...

DR. PETRU PITEA, mărturisiri...

CURRICULUM FILATELIC
Scurte date biografice.
M-am nascut in 14 iunie 1925, in satul Someseni, astazi Cluj-Napoca.Tatal, Pompei Pitea, doctor in drept, avocat jurist-consult, fiu de invatator greco-catolic comuna Vaidei, jud. Mures. Mama, Elvira Pitea (n. Demian), casnica cu studii comerciale, fiica de preot ortodox din Someseni. Familia s-a stabilit din 1924, la Reghin jud. Mures, unde am urmat gradinita si clasele primare la Scoala Germana. Refugiul, dupa dictatul de la Viena, ne-a obligat sa continuam (mai aveam doi frati) studiul la liceele din Turda si Bucuresti (am absolvit liceul Spiru Haret). Anul I de Medicina l-am facut la Sibiu (unde era refugiata Facultatea de medicina din Cluj), si dupa revenirea la Cluj in anul 1945, am continuat studiul medicinei pana in 1950, cand am absolvit. Dupa terminarea facultatii am functionat la Rosia Montana jud.Alba (1951) ca medic de intreprindere, apoi medic secundar la Spitalul din Aiud (1952), iar din 1952 si pana la pensionare am lucrat in Clinica chirurgicala din Cluj (1990). Am parcurs toate gradele ierarhice, din anul 1965 fiind medic primar chirurg la clinica chirurgicala I din Cluj-Napoca. In perioada 1974-1977 am organizat Spitalul din El-Garian, Libia, unde am functionat ca seful sectiei de chirurgie, in cadrul unui contract Romania-Libia al Ministerului Sanatatii. Dupa pensionare si pana in prezent am comtinuat sa lucrez in Policlinica. In anul 2002, Colegiul medicilor mi-a conferit diploma de excelenta. Sunt casatorit din 1953, am doi copii si trei nepoti.
Activitatea filatelica
Pastrez si acum un album “Schwanenberg“, cu timbre stampilate din toata lumea, fixate cu sarniera, datat 1938, aveam 13 ani (albumul era comun cu fratele meu geaman, Pavel). Am reluat colectionarea timbrelor, incepand cu anul 1952, ajungand in Clinica Chirurgicala I din Cluj. Chiar seful Clinicii, Prof. Dr. Aurel Nana, colectiona marci postale si poseda colectii deosebite. M-am antrenat si eu in aceasta pasiune interesanta, recreativa, in cadrul unei profesii deosebit de solicitante, si am reluat colectionarea de marci postale, de data aceasta nestampilate, cu diferite tematici. Pe langa marci postale am colectionat si plicuri prima zi si ilustrate maxime. In cadrul unui curs de perfectionare tinut la Bucuresti (1958), m-am reintalnit cu dr. Valeriu Neaga, pe care il cunosteam de la Cluj, fiind colegi de an. Prietenul meu mi-a alimentat gustul pentru maximafilie si astfel, cand s-au organizat grupele de maximafilie pe judete, in 1969, m-am gasit si eu printre entuziastii de la Cluj, care in cadrul filialei A. F. R. au infiintat grupa de maximafilie. Amintesc pe primii maximafilisti din conducerea acestei gupe: Faraianu Ion (presedinte), Ciobanca Teodor (secretar), Fedorovici Teodot (comisar cu expozitiile).
Activitatea mea expozitionala, participand la primele expozitii republicane si nationale de maximafilie (Brasov 1972, Botosani 1973, Tg. Mures 1974), a fost rasplatita prin prezenta mea in juriul international, la prima expozitie europeana de maximafilie, care s-a tinut la Bucuresti, EUROMAX ‘74. In juriu au participat importante personalitati ale maximafiliei europene: Luigi Morera, Virgil Moroianu, Jean Altruy, Jerzy Bakowski, Tanase Daniliuc, Francois Rainier, Istvan Szekely, Henri Dubois, Jose Esra, Ioan Sahinian si Joseph Wolff. Au participat in Comitetul de Onoare si au expus: George Azzis, Gonzague de la Ferte, Georges Naudet (Franta), Antonio Furtrado (Portugalia), Alexandru Kotopoulis (Grecia) si Andre Sanders (Belgia). In perioada 1974-1977, am lipsit din tara, fiind plecat in Libia. Acolo am realizat o serie de ilustrate maxime, aceasta ramura noua a filateliei fiind total necunoscuta in Libia. Dupa intoarcere, am continuat activitatea expozitionala si prezenta in jurii, de la un capat la altul al tarii: Iasi, Botosani, Suceava, Bucuresti, Constanta, Brasov, Sibiu, Timisoara etc.. Cu marcile si ilustratele maxime realizate in Libia am organizat un exponat si o diaporama, pe care am prezentat-o la diferite expozitii (Botosani, Constanta, Cluj). Am tinut cursuri de maximafilie pentru membrii A. F. Cluj, pentru tineret “Profilatelia“ si pentru pregatirea de jurii. Am scris despre istoria maximafiliei clujene.
Articole si lucrari publicate
COMPENDIU de MAXIMAFILIE, Editura RISOPRINT Cluj-Napoca, 2002;
8O DE ANI DE ACTIVITATE FILATELICA ORGANIZATA CLUJ, Editura MEDIAMIRA CLUJ-NAPOCA, 2002 (in colaborare);
Articole in revista FILATELIA;
MAXIMAFILIA CLUJEANA IN DATE SI documente, in curs de aparitie (in colaborare).
Exponate de maximafilie realizate
TURNURI (in diferite variante: de cetati, castele, catedrale, biserici, de-a lungul secolelor si in prezent intitulat Porti si Turnuri). Exponatul a fost in permanenta modificat si imbunatatit, pana la medalie de Vermeil.
ITINERAR TURISTIC FRANCEZ
Femeia in Maximafilie
Calatorie prin Tarile Socialiste
Frumos este Plaiul Romanesc
LIBIA (realizari personale)
Participari la Expozitii internationale republicane si interjudetene
1974 Expozitia europeana de Maximafilie, Bucuresti
1977 Trilaterala de Maximafilie, Romania-Luxemburg-Belgia, Constanta
1979 Expozitia oraselor infratite, Cluj-Koln
1983 Expozitia Romania-Ungaria, Bacau
1985 Expozitia Ungaria-Romania, Budapesta
1986 Balcanmax, Brasov
1987 Expozitia bilaterala Sibiu-Postdam
1989 Expozitia DDR-Rumanien, Berlin
2001 Expozita 125 ani Crucea Rosie Romania, Cluj-Napoca
2004 EFIRO Remember Euromax `74, Bucuresti
2008 Euromax 600, Bacau
In total am participat la 12 expozitii internationale, la 11 expozitii nationale sau republicane, si peste 20 de expozitii interjudetene si locale, cu exponate de Maximafilie.
                                                                            Distinctii
1983 Insigna de onoare, clasa argint, F.R.F. R.S.R. Bucuresti
1988 Insigna de onoare, clasa aur, F.R.F. R.S.R. Bucuresti
1988 Certificat de atestare, juriu III, II, I, Maximafilie si Filatelie tematica
1990 Membru fondator SRFTM
1992 Membru de onoare SRFTM
1999 Filatelist de Onoare
2002 Filatelist al anului
2007 Membru fondator al Societãtii Romane de Maximafilie ”Dr. Valeriu Neaga“
2009 „Membru de onoare” al Societãtii Romane de Maximafilie ”Dr. Valeriu Neaga“
                                                                   Prezente in jurii
Membru in juriul expoziţiei Expomax "Bacău 600" din 2008
Am fost onorat sa fiu membru in jurii la peste 40 de expozitii, dintre care mentionez: Euromax 1974, Bucuresti; Trilaterala Romania-Belgia-Luxemburg; Bilaterala Sibiu-Postdam, Sibiu 1987; Studetfila `88, Cluj-Napoca 1988; Bilatrala oraselor infratite Cluj-Napoca-Koln 1979; Bilaterala Romania-Israel, Cluj-Napoca 2000; Efiro Remember Euromax ’74, Bucuresti, 2004; Expomax Bacau 600, Bacau 2008. Cluj-Napoca, 24.02.2009   
 dr. Petru PITEA
Membru AFR, filiala Cluj-Napoca, 1951
          Membru fondator al grupei de Maximafilie, 1969
          Membru fondator si de onoare SRFTM, 1990
          Membru al Asociatiei Portugheze de Maximafilie
          Membru fondator al Asociatiei Romane de Maximafilie dr.Valeriu Neaga, Bacau

          Fost vicepreşedinte şi preşedinte al grupei de Maximafilie Cluj


                                                                                      ************
Foto 1974 - membru în juriul "EUROMAX '74"

AMINTIRI CU DOCTORUL VALERIU NEAGA 
Pe doctorul Neaga l-am cunoscut din studenţie; primii patru ani de medicină i-am făcut împreună, la Sibiu şi Cluj după care, el s-a transferat la facultatea de medicină din Bucureşti. In 1948, fiind în anul patru, împreună cu alţi studenţi de medicină, drept şi litere, Valeriu pune bazele unui Cerc Filatelic, în cadrul UNSR Cluj. Studentul în medicină anul patru, Valeriu Neaga, este ales secretar al comitetului provizoriu. Procesul verbal original din 14 februarie 1948, se găseşte în prezent în arhiva AFR-CLUJ, datorită d-lui dr. Ioan Daniliuc, care ni l-a pus la dispoziţie cu ocazia aniversării a 8o de ani de activitate filatelică la Cluj. Am menţionat acest fapt, cel puţin din două motive: primul, desigur, pentru a sublinia aplecarea doctorului Neaga spre filatelie încă din tinereţe, performantele din maximafilie, de mai târziu având o serioasă bază filatelică; în rândul al doilea, pentru a sublinia o trăsătură sentimentală, afectivă, pentru anii de studenţie petrecuţi la Cluj. In 1990, am organizat la Cluj, întâlnirea de 40 de ani de la terminarea facultăţii de Medicină. Printre participanţi l-am avut si pe doctorul Neaga, împreună cu soţia şi fiica.

Dr. Valeriu Neaga este al doilea de sus pe scări, cu mâna pe balustradă
In centru, printre foştii colegi se remarcă Valeriu Anania, astăzi IPSS Bartolomeu Mitropolitul, care a făcut primii doi ani de medicină, împreună cu noi, până in 1946, după greva studenţească întrerupându-şi studiile de medicină. Din păcate, la aniversarea a 50 de ani de la terminarea medicinei, cea mai reuşită dintre toate revederile, cu sprijinul si a IPSS Bartolomeu, care a inclus si o vizita la mănăstirea Nicula cu un parastas pentru profesorii si colegii decedaţi, colegul si prietenul meu Valeriu nu a mai participat, deşi si-a dorit-o foarte mult. Citez din scrisoarea lui din 18 iunie 2000:"Aş dori sa vin (probabil cu soţia), dar te rog si te interesează si să-mi comunici cat coasta o camera la hotel, pentru 2 persoane, pe zi, ca sa ştiu să-mi întocmesc bugetul."
In scrisoarea din 3 august 2000, revine şi-şi motivează absenta de la întâlnirea din 8 septembrie, prin costul ridicat al transportului şi al cazării. „în plus acasă avem probleme: ginerele este in şomaj, aproape de un an." Mai departe îmi scrie: „Mi-ar fi plăcut să ne revedem, să discutam despre pasiunea noastră comună, să întâlnesc foştii colegi. Am aflat cu mare tristeţe de moartea colegului Emil Câmpeanu, care mi-a fost coleg de cameră la căminul Victor Babeş, în circumstanţe atât de stupide". Profesorul dr. Emil Câmpeanu, şeful Clinicii de Neurologie din Cluj, împreună cu soţia, tot cadru universitar, într-o călătorie în America, cu o luna înainte de întâlnire, decedează la New-York, în casa unui cunoscut, in timpul somnului, intoxicaţi cu monoxid de carbon, de la o încălzire cu o ventilaţie defectă..
Dar să revin la pasiunile noastre comune, filatelia si maximafilia. Drumurile noastre s-au reîntâlnit cu ocazia expoziţiilor de maximafilie. Astfel am participat în 1972 la Braşovia "72" (organizator Dan Vintilă), cu un exponat de maximafilie şi la primul simpozion naţional de maximafilie prezidat de dr. Valeriu Neaga. în 1973 am participat la Botoşani la prima expoziţie republicană de maximafilie (organizator prof. Vasile Arnăutu) şi la cel de al doilea simpozion naţional de maximafilie, în prezenţa doctorului Valeriu Neaga. Tot în 1973 ne-am întâlnit la Bucureşti la expoziţia „Socfilex". în 1974 are loc a doua expoziţie republicană de maximafilie „Maxima"74 " şi al treilea simpozion naţional de maximafilie (organizator Nerva Târnoveanu). Participarea mea la aceste expoziţii, cu exponate nu ar fi fost posibilă fară ajutorul colegului dr. Valeriu Neaga. După 1969, când s-a constituit la Cluj, gruparea de maximafilie, am primit prin posta de la dr. Neaga pachete cu ilustrate maxime străine, din care mi-am reţinut ce aveam nevoie pentru temele pe care le colecţionăm (turnuri, Franţa, femeia in maximafilie etc.) Din cate ştiu dr. Neaga a procedat în felul acesta şi cu alţi maximafilişti din ţară promovând puternic noua ramură a filateliei, în plină afirmare pe plan naţional şi internaţional, pentru care trebuie să-i fim recunoscători.

O parte din comitetul de organizare, juriu şi invitaţi. Al patrulea din stânga, dr. Valeriu Neaga.
Reproducerea din catalogul expoziţiei „Remember EUROMAX
74”
O strălucire deosebita şi reuşită, a avut-o dr. Neaga la expoziţia „Euromax’74", prima expoziţie europeană de maximafilie, organizată la Bucureşti. Doctorul V. Neaga a fost preşedintele comitetului de organizare şi Constantin Dumitru preşedintele juriului. Pentru mine a fost o deosebită onoare să fac parte din juriul internaţional. În 1985, l-am avut ca oaspete la Cluj cu ocazia Expoziţiei republicane de maximafilie. La simpozionul pe care l-am organizat la biblioteca Universităţii, am prezentat participanţilor, capetele de bour din colecţia SION, după demersuri dificile la autorităţi, si prezenţa securităţii. După zece ani, dr. V. Neaga, participant oficial din partea României, la ediţia aIV-a Balkanmax la Athena, se întâlneşte cu preşedintele AFR Cluj, col(r) Victor Surdu şi propune ca ediţia următoare să se ţină la Cluj-Napoca, propunere îmbrăţişată de toţi participanţii. In 1997, de fapt, dr. Neaga a fost oaspetele nostru la Cluj cu ocazia celei de a cincia ediţie Balkanmax.

Reprezentanţii celor nouă ţări participante la Balkanmax "97"
reprezentanţii României: dr. V. Neaga,, dr. I. Daniliuc, dr. M. Dragoteanu, col(r) V. Surdu

Balkanmax "97 ", ediţia V-a Cluj-Napoca.
Simpozionul de maximafilie, în sala de festivităţi a casei armatei.
Vorbeşte dr. Valeriu Neaga.

În cadrul simpozionului, prezidat de dr. Valeriu Neaga
dr. Ioan Daniliuc - preşedintele juriului, oferă premiile.
Din scrisorile pe care le deţin de la dr.Valeriu Neaga, doresc să scot în evidenţa preocupările colegului, pentru cercetarea în filatelie. În 1995 apare la Bucureşti lucrarea intitulată „Ştampile speciale româneşti din epoca modernă şi contemporană”, perioada până în 1948. La pag. 15 este reprodusă o ştampilă aplicată la Cluj la 1 februarie 1920, ştampila ocazională, "Inaugurarea Universităţii din Cluj, în mijloc stema României. Într-o scrisoare din 1994, dr.Neaga mă roagă să iau legătura cu dl. Jurist-consult de la poştă Ioan Ilea (pensionar), ca să verific autenticitatea ştampilei. Dl. Ilea era nepotul d-lui Nicolae Ilea, primul director al poştei din Cluj după „Marea Unire" din 1918. Cu această ocazie, dl. Ilea (Poştaşul, cum era cunoscut în cercul filateliştilor), mi-a prezentat o voluminoasă carte, în manuscris, intitulată „Istoria poştei şi telecomunicaţiilor din Transilvania" (1966), trimisă la Bucureşti spre publicare. La pag.474, figurează 3 mărci cu regele Ferdinand, valoarea de 15 bani, 25 bani, şi 40 bani (CMPR 357,358,359, obliterate cu ştampila „Inaugurarea Universităţii din Cluj", 1 februarie 1920. Dl. Ilea mi-a prezentat, tot cu această ocazie, în original nişte coli ministeriale, pe care erau aplicate mărcile poştale care circulau la acea data în Transilvania, mărci româneşti şi ungureşti. Fiecare marcă avea aplicată ştampila cu „Inaugurarea Universităţii din Cluj". Pe prima faţă figurau 27 mărci, iar pe dos 24 mărci. Timbrele ungureşti erau obliterate cu degetar (supratipar negru, în cerc, cifrul regelui Ferdinand, PTT). Aceste coli au fost distribuite invitaţilor, în frunte cu regele Ferdinand şi regina Măria, cu ocazia banchetului din ziua de 2 febrauarie! 920, ca suveniruri.
În scrisoarea din 25 iunie 1994, îmi mulţumeşte pentru: „preţioasele informaţii, privitoare la dl. Ilea şi ştampile. Daca dl. Ilea ar dori să se disperseze de una din scrisorile circulate, aş cumpăra-o (repet am câteva fragmente de la Bretter)."
În aceeaşi scrisoare mă informează că pentru anul 1995, va apare o serie de mărci cu „PERSONALITĂŢI” printre care Lucian Blaga, Juliu Haţieganu şi D.D. Roşea din Cluj. Totodată mă roagă dacă pot să-1 ajut pe dl. dr. Daniliuc, care a fost solicitat să realizeze machetele, cu pozele acestor iluştri profesori din Cluj. În scrisoarea din 14 august 1994, îmi mulţumeşte pentru "cele 2 fotografii ale prof. Haţieganu. şi mă roagă să-i caut amprenta ştampilei cu „Târgul de Mostre" din Cluj. În cartea d-lui dr. Neaga ştampila figurează tot la pag. 15. În scrisoarea din 1 februarie 1995, îmi scrie „Plicul de la dl. Ilea, este deosebit de interesant şi tot astăzi îi trimit contravaloarea şi o scrisoare. Mai încolo îmi scrie „încerc să sistematizez nişte studii filatelice, cu materialele adunate de-a lungul anilor". Am încheiat tehnoredactarea computerizată a unui catalog al ştampilelor speciale româneşti (ocazionale si publicitare), anterioare anului 1948. Am descoperit până acum 275 amprente ale unor astfel de ştampile, prima fiind din 1894. În finalul lucrării am inclus şi un scurt glosar marcofil. "P.S. anexez 4 ilustrate maxime, cadou pentru colecţia ta de turnuri."
Ultimii ani ai vieţii i-au fost legaţi de suferinţe fizice. Citez dintr-o scrisoare din 19 august 2002: Eu am o dublă suferinţă: nevralgie de trigemen si o rinită atrofică, însoţită de prăbuşirea piramidei nazale, (pe locul unde am fost operat, pentru o deviaţie de sept de dr. Iubu, în luna mai în 1948.)" îţi trimit un plic circulat, din Germania adresat prof Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii botanice din Cluj, cu rugămintea să i-o oferi muzeului de la grădina botanică - (dorinţa îndeplinită). In scrisoarea din 16 octombrie 2002, în care îmi scrie că a fost informat despre expoziţia „Filtem” de la Cluj de dl. dr. Daniliuc şi prof Angelescu, prezenţi la expoziţie, revine la problemele lui de sănătate. "Cu sănătatea nu o duc prea bine. Nevralgia de trigemen nu vrea să cedeze, cu toată cantitatea tratamentelor, iar pentru rinita atrofică cu prăbuşirea piramidei nazale, specialiştii ORL (prof. bucureşteni), recomandă picături cu vitamina A, sau unguente. Atât şi nimic mai mult! A apărut şi un abces lacrimal, la sacul lacrimal stâng., ss. Valeriu."
Maximafilia pentru dr. Neaga, a avut o valoare egală cu profesia (medic primar dermatolog), dacă nu mai mare. Pe lângă faptul că a pus bazele maximafiliei organizate din România, a luptat şi a reuşit să impună maximafilia, pe plan internaţional, ca o nouă ramură a filateliei. Meritele lui personale i-au fost recunoscute, pe plan internaţional prin alegerea lui ca preşedinte al Comisei FIP de Maximafilie in 1982, în locul lui Gonsague de la Ferte (Franţa)., funcţie pe care o deţinuse până în 1988. Maximafiliştii români, în frunte cu dr. Valeriu Neaga, şi-au adus o substanţială contribuţie şi la elaborarea: „Regulamentului pentru colecţiile de maximafilie” şi „Regulamentului special pentru aprecierea (evaluarea) colecţiilor la expoziţiile FIP”.
Figura modestă, inteligentă, morală, prietenoasă a doctorului Valeriu Neaga, cât şi strădaniile pentru filatelie şi maximafilie, îşi găsesc o recunoaştere bine meritată, prin iniţiativa AFR. din Bacău de a reînvia „Asociaţia de Maximafilie", ca persoană juridică, cu numele SOCIETATEA ROMÂNA DE MAXIMAFILE „dr. Valeriu Neaga". Menţionez că doctorul Neaga a funcţionat ca medic dermato-venerolog la Bacău şi a luat parte la înfiinţarea primei grupe de maximaflie, în 1957, prima formă organizată de maximafilie de la noi din ţară.
dr.Petru Pitea
Cluj-Napoca. 2009

Nume grele ale maximafiliei româneşti:
prof.N.Salade, col.V.Surdu, dr.P.Pitea, gen.V.Doroş şi prof.M.Semenov
la simpozionul de maximafilie „George Enescu - Orfeul Moldav”
Slănic-Moldova 2003

Maximafilişti de seamă prezenţi la EFIRO 2004 – Bucureşti:
dr.P.Pitea, ing.C.Chiricheş, dr.I.Daniliuc şi prof.M.Semenov
Instantaneu surprins la festivitatea de vernisare a expoziţiei de maximafilie
Expomax „Bacău 600” – Bacău 2008
Oaspeţi de onoare la dineul din programul
Expomax „Bacău 600”:
dr.I.Daniliuc, d.na Gabriela Neaga-Mircea şi dr.P.Pitea

dr. Petru Pitea primeste titlul de "Membru de Onoare"
al Societătii Romane de Maximafilie "dr. Valeriu Neaga"
de la presedintele acesteia, gen.(r) Vasile Doros,
 în prezenta d.lui Nicos Rangos, preşedintele Comisiei de Maximafilie a FIP







ARTICOL PUBLICAT IN A.I.M. NOTIZIARIO 1983


" IL DOTT. VALERIU NEAGA"
In data 15 agosto 83, appena rientrato dal Congresso di Rio, il Dott. Neaga, .....
La 15 august 1983, abia întors de la Congresul de la Rio de Janeiro, dr. Valeriu Neaga, președintele Comisiei de Maximafilie a F.I.P., a trimis membrilor Biroului, membrilor Comisiei de Maximafilie şi tuturor celor entuziasmaţi de pasiunea noastră, următoarea scrisoare-telegramă:
"Maximafiliştii din toată lumea au aşteptat cu nerăbdare rezultatele celui de al 52lea Congres al F.I.P. de la Rio de Janeiro, gândindu-se la moţiunea depusă de ”Bund Deutscher Philatelisten” care cerea abolirea Comisiei de Maximafilie.
Voi toți știţi acum că moţiunea a fost retrasă. Acest lucru s-a întâmplat după dezbateri furtunoase și ca o consecinţă a unor intervenţii precise şi convingătoare ale unor numeroase delegaţii şi a unei atmosfere favorabile maximafiliei create înaintea Congresului: contra-moţiunea Biroului de maximafilie prezentată la Castelul San Pietro Terme la 5 iunie 1983 în reuniune lărgită, difuzarea numitei contra-moţiuni către toate Federaţiile filatelice naţionale membre ale F.I.P.. Au continuat apoi, conversaţiile cu delegaţii ţărilor care au asociaţii independente de maximafilie din cadrul Federaţiilor precum și contactele cu țările din America Latină. Am beneficiat de înțelegerea și bunăvoința Comitetului director al FIP pentru specialitatea noastră aşa încât, toate acestea, au contribuit la obţinerea autonomiei Comisiei noastre.
Întorcându-ne acasă, cu satisfacție deplină, ne exprimăm acum recunoștința noastră către:
- Comitetul director al F.I.P.;
- Comitetul de Organizare al "Braziliana ‘83” care, prin acceptarea unei clase de la Maximafilie la expoziţia internaţională, cu un juriu de specialitate, a permis din nou prezența colecţiilor de maximafilie şi afirmarea Maximafiliei alături de celelalte ramuri-surori ale Filatelie ;
- delegațiilor ţărilor care au luat cuvântul cu eficienţă pentru a ne sprijini în timpul Congresului (în ordine alfabetică: Australia, Austria, Belgia, Brazilia Elveția, Franța, Statele Unite ale Americii) și
- tuturor delegaților care au generat, cu aplauze lor, retragerea moţiunii depuse de Germania.
Recunoștința noastră se îndreaptă de asemenea, către toate Federațiile Filatelice Naționale, asociaţiilor maximafile şi maximafiliştilor care, în perioada dintre Congresul F.I.P. de la Budapesta (1971) până la Congresul de la Essen (1981) au luptat pentru recunoașterea Maximafilie și transformarea sub-comisiei în Comisie autonomă. Cheia pentru activitatea noastră viitoare este acţiunea permanentă de apărare a maximafiliei, aplicarea strictă a regulamentelor pentru maximafilie adoptate la Congresul F.I.P. de la Praga din 1978. "
dr. Valeriu Neaga – R.S.Romania

EXPOZITIA REPUBLICANĂ BOTOSANI 1984



Faceţi click pe imagine pentru a o mări
MAXlMAFILIA PE MERIDIANELE LUMII 
Este o mare similitudine între explozia impresionismului în pictură, la sfîrşitul secolului XIX şi a maximafiliei în filatelie. La acel sfîrşit şi început de secol, cînd o poartă se deschidea în drumul de la o epocă la alta, cînd o pagină se întorcea în istoria picturii, impresionismul a fost considerat ca o aventură spirituală fără egal. Aproape la fel s-a întîmplat şi în filatelie, în a doua jumătate a secolului XX. Noile tendinţe şi afirmări nu şi-au găsit de la început sprijinul sau cel pentru înţelegerea din partea unora care împărtăşesc ca şi noi, aceeaşi pasiune, dar care, scoşi din anumite „canoane" şi puşi în faţa unei situaţii noi în care ei nu se regăseau, aceasta i-a-îngrijorat şi poate chiar i-a tulburat. Repetate propuneri la F. I. P prin care se cereau recunoaşterea maximafiliei ca o ramură cu drepturi egale a filateliei, începînd cu congresele de la Budapesta (1971) şi Bruxelles (1972), au fost primite cu rezervă. Abia la Madrid (1975), Congresul F. I. P. a recunoscut colecţiile de ilustrate maxime şi a recomandat organizatorilor de expoziţii să le admită în competiţie, iar la Amsterdam (1977) s-a aprobat constituirea „Subcomisiei de maximafilie” în cadrul Comisiei de filatelie tematică F.I.P. La Praga (1978) a fost aprobat „Statutul internaţional al maximafiliei" şi a fost inclusă în „Regulamentul general al expoziţiilor F.I.P." o clasă de maximafilie, sub rezerva acceptării acesteia de către organizatori. Congresul de la Essen (1981) a aprobat transformarea Subcomisiei în Comisie.
Deşi consfinţite aceste drepturi de către forumul mondial al filateliştilor şi în ciuda afirmării tot mai evidente a maximafiliei internaţionale, reacţiile negative au continuat; moţiuni privind desfiinţarea Comisiei de maximafilie au fost prezentate chiar în anii următori la Congresele de la Paris (1982) şi Rio de Janeiro (1983), autorii lor fiind nevoiţi să le retragă, pentru a evita .un eşec lamentabil. Majoritatea delegaţilor la Congres au înţeles că.maximafilia nu poate fi ignorată şi nici izgonită din marea familie a filateliei. In ciuda acestor vicisitudini, maximafilia a luat un avînt deosebit în ultimul deceniu. Putem afirma cu toată convingerea şi sentimentul unei reale satisfacţii, că o contribuţie importantă la aceste succese au avut-o maximafiliştii români. In literatura filatelică sînt menţionate în mod frecvent, ca momente de referinţă, Expoziţia europeană de maximafilie „EUROMAX" şi „Primul simpozion internaţional", organizate la Bucureşti în octombrie 1974. De atunci în continuare, pe lîngă cele existente în Belgia, Franţa şi România, au luat fiinţă numeroase asociaţii de maximafilie sau secţii în cadrul asociaţiilor filatelice din : Austria, Brazilia, Bulgaria, Elveţia, Grecia, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Ungaria. Douazecisisase de federaţii filatelice naţionale - membre ale F.I.P., şi-au desemnat delegaţii în Comisia de maximafilie. Au fost organizate importante manifestări eminamente maximafile în Belgia (Belgomax 82, Maximabe 83, Beneluxmax), Franţa (Exeumax - expoziţie multilaterală), Grecia (Bilaterala Grecia - Belgia şi Balkanmax), Italia (Maximitalia 82 şi Intermax 83), Luxemburg (Luxmax - expoziţie multilaterală), Portugalia (Salonul de maximafilie de la Estremoz), Ungaria (Expoziţia naţională 1982), etc. Pe continentul american a fost organizată prima expoziţie de amploare, la nivel naţional, în Brazilia (martie 1984). Reuşite colocvii, simpozioane sau întîlniri internaţionale s-au organizat în timpul expoziţiilor „Philexfrance '82", „Intermax '83" (Italia), „Exeumax" (Franţa), „Balkanmax" (Grecia), în centrul discuţiilor fiind: apărarea ilustratei maxime şi respectul statutului său, lupta împotriva falselor obliterări, aprecierea colecţiilor de ilustrate maxime la expoziţii, maximafilia printre tinerii filatelişti, etc. Manifestările din ţara noastră fac obiectul unui alt material care se publică în catalog. Totuşi, nu mă pot abţine să nu scot în evidenţă reuşita expoziţie bilaterale organizate de Filiala Bacău în noiembrie 1983 şi simpozionul internaţional „Filatelia - mijloc de colaborare între popoare", care a avut un larg răsunet, atît în ţară, cît şi peste hotare. Colecţiile maximafile au fost prezentate la numeroase expoziţii filatelice naţionale (în Belgia, Franţa, Grecia, Italia, Noua Caledonie, Portugalia, etc.) şi internaţionale (22 la „Philexfrance '82", 18 la „Brasiliana '83", 13 la „Espana '84"). Pentru toamna acestui an (1984) este prevăzută o Expoziţie internaţională la Bruxelles „Maxibelga '84", care a suscitat reacţii contradictorii, din partea unor filatelişti conservatori pe care „noul” îi îngrijorează şi le răscoleşte anumite noţiuni cu care ei sînt deja o-bişnuiţi. Este semnificativ de menţionat că anul viitor, în 1985, se va organiza la Hamburg (R.F.G.) o Expoziţie filatelică internaţională cu mărci moderne emise în perioada 1973 - 1982 şi care prevede şi o clasă pentru maximafilie, organizatorii fiind aceiaşi care în 1983, la Rio de Janeiro ceruseră desfiinţarea Comisiei de maximafilie. Se constată în general o îmbunătăţire calitativă a colecţiilor prezentate la expoziţii, cît şi în realizarea ilustratelor maxime, îndeosebi cînd aceasta se face de către sau sub îndrumarea asociaţiilor sau secţiilor de maximafilie. Din ce în ce mai mulţi colecţionari îşi realizează ei înşişi ilustrate maxime, în deplină concordanţă cu prevederile Statutului internaţional. Conştienţi de perspectivele ce i le oferă maximafilia, ei ies din turnul de fildeş al colecţionarului, pentru a se avînta în cercetare şi creaţie, reuşind astfel să-şi afirme personalitatea, iniţiativa şi elanul lor, în toată amploarea. În prezent este important p.e lingă propaganda ce o facem noi pentru colecţionarea ilustratelor maxime, organizarea unor exponate interesante şi cît mai competitive, să veghem la realizarea unor ilustrate maxime cît mai reuşite şi în deplină concordanţă cu prevederile reglementărilor F.I.P., la care am subscris cu toţii şi pe care le susţinem. Pentru noi toţi „maximafilie", înseamnă acţiune şi ideal; trebuie să milităm pentru acţiune în continuă mişcare, în serviciul unui ideal în plină dezvoltare. In viitor trebuie să facem mai mult decît am făcut pînă acum, să fim mai ataşaţi de filatelie, considerînd în orice împrejurări marca poştală ca obiectul principal de colecţionare.
In tentativa de a considera dreptul nostru la existenţă, în marea familie a filateliei, trebuie să evităm două pericole : în domeniul acţiunii - indulgenţa ; în domeniul idealului - descurajarea. Oricît de mari ari fi greutăţile, noi trebuie să activăm ! Oricît de mici ar fi rezultatele, noi trebuie să sperăm !

Dr. Valeriu S. NEAGA

Preşedintele

Comisiei Internaţionale de Maximafilie (F.I.P.)
************ 


PALMARESUL
celor mai valoroase distincţii obţinute de expozanţii români în perioada 1970 - 1983
(medalii de aur, vermeil, premii speciale şi argint la expoziţii internaţionale sub patronaj F.I.P.).

1. Expoziţia bilaterală de maximafilie  România  - Franţa (Bucureşti, 1970).

            Medalie de vermeil - IoanArghir (Bacău).

2. Expoziţia filatelică „Baikan-filia III" (Bucureşti, 1971).

            Medalie de vermeil - Constantin Dumtiru (Bucureşti).

3. Expoziţia bilaterală de maximafilie Franţa - România (Paris, 1972).

            Marele premiu al expoziţiei, oferit de Preşedintele Republicii Franceze :

            dr. Valeriu Neaga (Bucureşti).

            Medalii de aur - Ioan Arghir (Bacău), Constantin Dumitru (Bucureşti) şi Antonina Gherasim (Bucureşti). Medalie de vermeil - Remus Georgescu (Timişoara).

4. Prima expoziţie republicană de maximafilie (Botoşani, 1973).

            Medalie de vermeil - Paul Angelescu (Rîmnicu-Vîlcea).

5. Expoziţia bilaterală de maximafilie Belgia - România (Bruxelles, 1973).

            Medalie de aur (cu felicitările juriului) - Victor Ivănescu (Bucureşti).

            Medalii de vermeil - Ioan Arghir (Bacău), Mircea Cristea (Braşov) şi George Popovici H. (Bucureşti).

6. Expoziţia republicană „Maxima '74" (Tîrgu-Mureş 1974).

            Medalii de aur - Remus Georgescu (Timişoara), Virgiliu Moroianu (Constanţa), George Popovici (Bucureşti) şi Nerva Tîrnăveanu (Tîrgu-Mureş).

            Medalie de vermeil - Paul Angelescu (Rîmnicu-Vîlcea).

7. Expoziţia europeană „Euromax" (Bucureşti, 1974).

            Marele premiu pentru cea mai reuşită colecţie tematică din ţara gazdă : George Popovici H. (Bucureşti). Marele premiu „Euromax" pentru o colecţie de ilustrate maxime vechi : Remus Georgescu (Timişoara). Premiul special „Euromax" pentru cel mai bun exponat din clasa de tineret : Cristian Scăiceanu (Craiova). Medalii de aur - Remus Georgescu (Timişoara) şi George Popovici (Bucureşti). Medalii de vermeil - Paul Angelescu (Rm. Vilcea), Vasile Cristea (Bucureşti), Dragoş Nicolescu (Bucureşti), Vasile Pănescu (Focşani), George Popovici H. (Bucureşti) şi Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

8. Expoziţia filatelică „Naţiona­la '74" (Bucureşti, 1974).

            Medalie de aur - George Po-poviciu (Bucureşti). Medalii de vermeil - Paul Angelescu (Rm. Vîlcea) şi George Popovici H. (Bucureşti).

9. Expoziţia republicană „Vîlcea '75" (Rm. Vîlcea, 1975).

            Medalie de aur - Dragoş Nicolescu (Bucureşti). Medalii de vermeil - Eugenia Angelescu" şi Paul Angelescu (Rm. Vîlcea), Matei Băiaş (Bocşa), Vasile Cristea (Bucureşti), Arpad Lukacs (Timişoara), Vasile Pănescu (Focşani), Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş) şi Dan Vintilă (Braşov).

10. Expoziţia filatelică bilaterală R. S. Romania. - R. S. Cehoslavacă (Bucureşti, 1975).

            Medalie de vermeil - Remus Georgescu (Timişoara).

11. Expoziţia filatelică „Balkanfila V" (Sofia, 1975).

            Medalie de vermeil - George Popovici H. (Bucureşti).

12. Expoziţia bilaterală de maximafilie Bucureşti - Moscova (Bucureşti, 1976).

            Medalie de aur - Dragoş Nicolescu (Bucureşti). Medalii de vermeil - Victor Ivănescu, George Popovici H. şi George Popoviciu (toţi din Bucureşti).

13. Expoziţia republicană „Ploieşti 1976".

            Medalii de vermeil - Paul Angelescu (Rm. Vîlcea), Vasile Cristea (Bucureşti), Mircea Gociman (Ploieşti), Arpad Lukacs (Timişoara), George Popovici (Bucureşti), şi Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

14. Expoziţia bilaterală de maximafilie Moscova - Bucureşti (Moscova, 1977).

            Medalii de aur - George Popoviciu şi Antoneta Scărlătescu (Bucureşti).

             Medalii de vermeil - Angela Cristea şi Constantin Dumitru (Bucureşti).

15. Expoziţia republicană „Constanţa '77" (Constanţa, 1977).

            Medalii de vermeil - Lucia Duca (Tg. Mureş), Victor Ivănescu (Bucureşti), Virgiliu Moroianu (Constanţa), Vasile Pănescu (Focşani), Ieronim Stoica (Timişoara) şi Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

16. Expoziţia filatelică „Naţionala '77" (Bucureşti, 1977).

            Medalie de aur - Dragoş Nicolescu (Bucureşti). Medalie de vermeil - Virgiliu Moroianu (Constanţa).

17. Expoziţia trilaterală România - Belgia - Luxemburg, (Constanţa, 1977).

            Medalii de aur - Dragoş Nicolescu şi George Popoviciu (Bucureşti).

            Medalii de vermeil - George Popovici H. (Bucureşti) şi Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

18. Expoziţia filatelică „Balkanfila VI" (Belgrad, 1977).

            Medalii de vermeil - Veniamin Micu şi George Popovici H. (Bucureşti).

19. Expoziţia republicană de maximafilie „Banatmax '78" (Timişoara , 1978).

            Medalii de aur - Arpad Lukacs (Timişoara) şi George Popoviciu (Bucureşti). Medalii de vermeil - Florian Atanasescu (Timişoara), Victor Ivănescu şi George Popovici H. (Bucureşti);

20. Expoziţia mondială de filatelie „Praga '78", sub patronaj F.I.P.

            Medalie de argint - Antoaneta Scărlătescu (Bucureşti).

21. Expoziţia filatelică „Naţionala '78" (Bucureşti, 1978).

            Medalii de vermeil - Arpad Lukacs (Timişoara) şi „Cupa A.F.R. pentru cel mai bun exponat de maximafilie" - Dragoş Nicolescu (Bucureşti).

22. Expoziţia filatelică „Balkanfila VII" (Atena, 1979).

            Medalii de vermeil - Arpad Lukacs (Timişoara), Vasile Pănescu (Focşani) şi Antoaneta Scărlătescu (Bucureşti).

23. Expoziţia bilaterală Portugalia — România (Portimao, 1979).

            Medalii de vermeil - Dragoş Nicolescu (Bucureşti), George Popoviciu (Bucureşti) + felicitări, Vasile Pănescu (Focşani) + felicitări, Antoaneta Scărlătescu (Bucureşti) + felicitări, Ion Ungureanu Bucureşti).

24. Expoziţia internaţională „Turipex (Portimao, 1979).

            Medalie de vermeil - Ion Ungureanu (Bucureşti).

25. Expoziţia flatelică „Socfilex" 79 (Bucureşti, 1979).

            Medalii de vermeil - George Popovici H. (Bucureşti) şi Antoaneta Scărlătescu (Bucureşti).

26. Expoziţia filatelică „Balkanphila VIII (Istanbul, 1981).

      nici o medalie

27. Expoziţia republicană „Braşovia '81", (Braşov, 1981).

            Medalii de aur - Grigore Grecu (Botoşani) şi Adolf Pocorschi (Timişoara). Medalii de vermeil - Giinther Makamul (Timişoara) şi Dan Vintilă (Braşov).

28. Expoziţia internaţională de filatelie tematică „Bulgaria '81" (Plodviv, 1981).

            Medalie de vermeil - Paul Angelescu (Rm. Vîlcea).

29. Expoziţia europeană „Euromax" (Krakovia, 1981).

            Medalii de vermeil - Adolf Pocorschi (Timişoara), George Popovici H. (Bucureşti),

30. Expoziţia internaţională „Luxmax '82" (Luxemburg, 1982).

            Medalii de vermeil - Adolf Pocorschi (Timişoara), Antoaneta Scărlătescu (Bucureşti) + premiu de onoare, Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş) + premiu de onoare.

            Diploma de onoare (clasa în afara concursului) - dr.Valeriu Neaga.

31. Expoziţia „Balkanmax" (Atena, 1983).

            Medalii de vermeil + premii speciale - Constantin Dumitru şi Victor Ivănescu (Bucureşti), Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

32. Expoziţia bilaterală România - Ungaria (Bacău, 1983).

            Medalii de aur - Virgiliu Moroianu (Constanţa), George Popoviciu (Bucureşti),

            Medalii de vermeil - Vasile Doroş (Bacău), Dragoş Nicolescu, Victor Panaitescu, George Popovici H., Ion Stănescu (Bucureşti), Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

33. Expoziţia filatelică „Balkanfila IX" (Bucureşti, 1983).

            Medalii de vermeil - Leon Iancovici, Arpad Lucacs (Bucureşti) şi Nerva Tîrnăveanu (Tg. Mureş).

34. Expoziţia mondială de filatelie „Espana'84) (Madrid, 1984)

            Medalie de argint mare - Victor Ivănescu (Bucureşti). Medalie de argint - Veniamin Micu jr. (Bucureşti).