Remember dr. Valeriu Neaga: februarie 2013

ÎN LOC DE CURRICULUM FILATELIC

Curierul Filatelic, Anul VI, nr. 64 - 65 ♦ iulie - august 1995

Născut la 26 septembrie 1937 în Muşeniţa - Climăuţi din judeţul Suceava, după absolvirea Facultăţii de filologie de la Universitatea din Bucureşti, promoţia 1964, întră în învăţământ unde, pe parcursul anilor, în urma examenelor depuse, obţine titlul de profesor gradul I, devenind ulterior directorul şcolii „Ion Creangă" din Bacău. Activă personalitate în climatul intelectual al Bacăului, dl. prof. Semenov este preşedinte al Filialei UNICEF-Bacău, director editor al revistei „Convorbiri didactice” de limbă şi literatură română pentru învăţământul preunivcrsitar, şi preşedinte al Asociaţiei Filatelice „Grigore Pascu” din Bacău.

Începuturile activităţilor filatelice îşi au rădăcinile prin anii 1958 pe când urma şcoala pedagogică din Bucureşti. îndrumat îndeaproape de Petre Huică, Ioan Stănescu, Aurel Stanciu şi în special de dr.Valeriu S. Neaga, cunoscuţi filatelişti români, dl prof. Mihai Semenov îşi canalizează aproape în exclusivitate activitatea filatelică spre maximafilie. Reuşeşte după ani şi ani de muncă asiduă să realizeze exponate de o incontestabilă valoare expoziţională; exponatele sale „Istoria comparată a literaturii române", „Istoria literaturii române de la Dosoftei la Arghezi" (un valoros exponat tematic completat cu numeroase documente inedite), „Portretul feminin (singular) în pictura europeană", „Flori de seră şi apartament" ca şi „Ornitologie - evoluţia speciilor", sunt exponate ce obţin excepţionale medalii la expoziţia mondială din Thailanda-Bangkok, „Socfilex", „Balcanmax" - Braşov, ca şi la expoziţiile bilaterale România-Ungaria, Ungaria-România, România-China, „Balkanmax" de la Atena. Deosebitele sale cunoştinţe în domeniul filatelic, sunt atuurile care îl propulsează, ca membru de juriu la expoziţiile internaţionale şi naţionale din Ungaria, Craiova, Cluj, Botoşani etc.

De numele prof. Semenov se leagă şi realizarea cunoscutelor seturi de suporturi color „Galeria scriitorilor români" din care, până în prezent, a editat 36 de exemplare.

Contribuţia dânsului la recenta expoziţie naţională de filatelic pentru copii şi tineret –„UNICEF '95” - Bacău, a fost hotărâtoare dovedind încă odată că este unul dintre filateliştii de bază români care, cu ajutorul valoroaselor sale exponate, devine un adevărat popularizator ai filatelic noastre în străinătate iar datorită deosebitelor sale calităţi organizatorice, este unul din stâlpii de bază ai filateliei române.

prof. Aurel ANTON - (AIJP)

*********************

CONSEMNARE ÎN

"ENCICLOPEDIA JUDEŢULUI BACĂU"

Prof. SEMENOV Mihai, editor de revistă, publicist, filatelist. Profesor de limba şi literatura română. N. 26 septembrie 1937, comuna Climăuţi, jud. Suceava.

Şcoala primară şi gimnazială în satul natal; Şcoala Normală din Bucureşti; Universitatea „C. I. Parhon" din Bucureşti, Facultatea de Limba Română; profesor de limba română la Liceul Buhuşi, apoi transferat la Bacău.

Din 1973, timp de douăzeci de ani, funcţionează la Scoală nr. 19 („Al. I. Cuza") din Bacău, fiindu-i, în perioada 1973-1988, ctitorul şi directorul ei principal care, în fruntea unui colectiv didactic căruia îi valorifică cu măiestrie virtuţile pedagogice, o plasează în topul şcolilor generale din urbe. Printre profesorii şcolii s-au numărat Sergiu Şerban, Petre Isachi, Ioan Dănilă, Ioan Lazăr. În 1984 organizează cu fast sărbătorirea a 125 de ani de la înfiinţarea şcolii pe care o conduce (fosta Şcoală Nr. 2), avându-i printre invitaţi, pe foştii elevi: Solomon Marcus, Marcel Marcian, Emanoil Elenescu, Radu Beligan, Marius Mircu, George Bălăiţă, Eugen Uricaru, Ovidiu Genaru, Eduar Covali ş.a. în perioada 1993-1999 ctitoreşte la Bacău una dintre cele mai moderne şcoli generale, „Ion Creangă". La 1 ianuarie 1999 se pensionează, dar rămâne activ în sistemul de învăţământ. Pentru întreaga sa activitate profesională primeşte titlul de „profesor evidenţiat". Manifestă, în decursul a peste 40 de ani de activitate, calităţi remarcabile de manager în domeniul învăţământului şi cel cultural-ştiinţific (în calitate de secretar al Ş.Ş.F., filiala Bacău, timp de 6 ani; preşedinte al Consiliului Municipal al Organizaţiei Pionerilor din Bacău; preşedinte al filialei judeţene a C.N. pentru U.N.I.C.E.F.; preşedinte al Asociaţiei „Grigore Pascu" - Bacău; preşedinte al Consiliului consultativ al I.Ş.J. Bacău, din anul 2001.

Membru al Fondului Plastic (1967-1968) şi fondatorul grupului „Penelul Alb" (cu expoziţii plastice în Bacău, Suceava, Botoşani). Preocupări deosebite în domeniul filateliei şi, mai ales, al maximafiliei, participând la două expoziţii filatelice, mondiale (Thailanda şi SUA) şi la alte şase internaţionale până acum, fiind răsplătit cu medalii şi premii. De-a lungul timpului a realizat şi expus serii de exponate, unele cu statut de unicat naţional, cu tema „Portretul feminin în pictura europeană", „Flori de seră şi de apartament", „Ornitologie-evoluţia speciilor", „Istoria literaturii române de la origini până în prezent", „Viaţa şi operra lui Mihai Eminescu", „Istoria comparată a literaturii române".

Debutul publicistic în „Viaţa studenţească" (1962). Debutul literar în vol. colectiv: "Semnul că nu cunoaştem eclipsa", Bucureşti, 1978, cu poezie. Colaborează cu „Informaţia Bucureştiului", „Zori noi", „Steagul roşu", „Contemporanul" ş.a. Frecventează, în vremea studenţiei, cenaclul facultăţii de filologie, împreună cu Mircea Ciobanu (coleg de grupă), iar la Bacău, cenaclul cadrelor didactice.

Înfiinţează, în 1990, revista „Convorbiri didactice", pe care o conduce în calitate ce director-editor. Revista „de limbă română în învăţământul preuniversitar" ajunge în scurt timp naţională, concurând „Limba şi literatura română pentru elevi" (Bucureşti) şi „Excelsior" (Cluj-Napoca). Promovează în mod constant ideile noi ale Reformei învăţământului de după 1990 în domeniul fascinant al limbii şi literaturii române, devenind nu numai un instrument-didatic de lucru pentru elevi, studenţi şi profesori, ci unul cultural-ştiinţific, cu colaboratori de prestigiu din învăţământul universitar şi secundar.

Scrieri: „Dicţionar de terminologie literară”. „100 concepte operaţionale pentru clasele: V-X”,

„Enciclopedia judeţului Bacău” – ed. AGORA 2008

*********************************

prof. Mihai SEMENOV

văzut de C.I.POMPILIU


Autografe la aniversarea de 70 de ani.

Sunt oameni despre care nu pot vorbi. Pot doar scrie. Aş mai putea şi să cânt, dacă n-ar exista notele supraliniare. Le-am urât de la şase ani, când mi-au întrerupt avântul muzical întreţinut şi după aceea de viorile cumpărate de ai mei. Două viori care n-au cântat cu adevărat. Mai sunt ele viori?

Despre Mihai Semenov se spun, s-au scris multe cuvinte. Majoritatea i-au refăcut destinul pedagogic. Am impresia că acesta este numai unul dintre chipurile sale: cel vizibil. Am sentimentul că vocaţia de dascăl, hrănită de o pură şi nealterată iubire a copilului, este o evidenţă ce porneşte (şi) din altă parte. Dintr-o falie a timpului în care Mihai Semenov întruchipează un desen mai puţin sigur, mai sinuos, dar, prin aceasta, mai artistic. In această falie îl regăsim pe bucovineanul din Climăuţi -altfel. Cu vigoarea, hotărârea, luciditatea omului „neplecat" sub vremi, dar şi cu altceva, o stare, un segment, poate rămas incomplet. Mihai Semenov a debutat cu poezii. A condus un cerc de pictură: „Penelul alb". Bucuria culorii o regăsim în colecţiile filatelice. In pasiunea pentru maximafîlie şi cartofilie (cărţi poştale).

Fiinţa socială (N-am întâlnit niciodată un om care să ştie mai repede şi mai adecvat ce „rol" i se potriveşte fiecăruia, pe ce „limbă" trebuie să-i vorbeşti) e hrănită de ceva mai ascuns, acolo unde e mai greu de ajuns.

Danemarca este pentru mine una dintre ţările mirifice. E o poveste. Copenhaga e oraşul pe care l-aş fi inventat. Sau Odense - locul în care, după apusul soarelui, un bătrân cu fireturi şi un felinar în mână umblă pe străduţe. Pe la răspântii sau lângă casa lui Andersen povesteşte în daneză şi engleză: despre case şi oameni de altădată. Nu întâmplător, în această ţară s-a născut Iegea Jante. Pe scurt, ea spune că niciodată nu trebuie să-ţi arăţi superioritatea (chiar dacă hazardul? Ursitoarele? Ţi-au dăruit-o, scoţându-te din tipar). Poate de aceea Mihai Semenov nu a prea vorbit despre sine. Despre un sens pe care, poate, fiinţa sa a trebuit adesea, sub imperiul unor acţiuni, să-l convertească în fiinţare.

De exemplu, culorile - despre care Locke credea că sunt în sufletul nostru. Sau cuvintele. Există în filosofia contemporană a limbajului această teamă (din vremea lui Platon): în ce măsură găsim mijloace pentru a evita deturnarea totdeauna posibilă a cuvintelor către scopuri personale sau violente.Mihai Semenov aparţine acelor oameni care cred că nu decidem asupra valorilor morale ale unui act luând în considerare numai aspectul său exterior. Trebuie ştiut (ne-a demonstrat-o Kant) pentru ce acţionează astfel. Moralitatea depinde de dispoziţia interioară a voinţei, de intenţia ce determină acţiunea.

Sunt oameni care stau sub semnul imaginaţiei creatoare, înţeleasă atât ca o formă de bună stăpânire a realului, cât şi ca „funcţie a irealului", ca ieşire în afara sa către ceea ce nu este încă. Puterea de a trăi prin imagine trădează libertatea spiritului, facultatea sa de a merge dincolo, de ceea ce ne este dat. conceptul heideggerian de dasein înseamnă deschidere spre fiinţă, depăşire a fiinţării. Literar, „a-fi-aici". A fi aici deschizându-se spre temporalitate. spre „ek-staz". Prin şcoli, reviste, colecţii.

„Semeion": semn. Umplere a distanţei dintre sine şi sine, pe care filosoful din Copenhaga a numit-o existenţă.

Revista „13 PLUS” octombrie - decembrie 2007

Cetăţean de Onoare al comunei natale

Cetăţean de Onoare al municipiului Bacău

**********************************
DESPRE MODELE, PASIUNE ȘI ADEVĂR.

Buni prieteni şi colaboratori: dr.V.Neaga şi prof.M.Semenov

Mărturisesc, de la început, că scriu aceste rânduri cu mare emoție. Simt că pasiunea mea pentru maximafilie izvorăște aproape în totalitate din relația cu dr. Valeriu Neaga fondatorul acestei ramuri din filatelia română. Pasiunea pentru frumos, pentru artă în general, pentru maximafilie în particular, într-un sens mai larg, se întâlnește mereu cu predecesorii, cu pionierii în domeniu, cu modele inimitabile pe care natura însăși le patronează. Dr. Valeriu Neaga a reușit nu doar să sintetizeze experiențe anterioare, ci „să profesionalizeze“ strădaniile închinate ideii de creație într-un domeniu oarecum marginal, asigurând un echilibru între diferitele componente ale filateliei românești. Această cutezanță, în esență, nobilă, a format mulți colecționari și, paradoxal, a declanșat o mișcare vie și inedită, cu participări numeroase la expoziții internaționale și mondiale. Dacă pentru Baudelaire pasiunea pentru arta instituționalizată reprezintă o forță de invenție creativă, pentru Montesquieu studiul unui domeniu oarecare constituie un remediu suveran contra cotidianului facil, plictisitor. Râvna sădită și frământată de ilustrul patron al Societății Române de Maximafilie ne-a adus nouă tuturor nu numai calea de urmat, ci și un prestigiu de apărat. Probabil a fost predestinat ca în drumul meu spre performanță în domeniu să mă întâlnesc cu personalități de primă mărime precum dr. Valeriu Neaga, ec. Ioan Stănescu, ing. Constantin Dumitru, dr. Ioan Daniliuc și, indirect, cu dr. Petru Pitea. La multele întâlniri, planificate sau provocate, la clinicile Vitan sau Colțea, acasă la dr. Valeriu Neaga sau la ec. Ioan Stănescu, totul părea simplu, poate prea simplu. Fără să ne dăm seama țineam cont de crezul lui Emile Balzac precum că „puterea stă în muncă, iar pasiunea înseamnă curaj și credință“. Comportamentul creativ al gazdelor năștea planuri expoziționale, regulamente și, deseori, ilustrate maxime noi prilejuite de aniversări, comemorări, alte evenimente. Mi-aduc aminte că niciodată nu s-a făcut rabat de la calitate. Armonia grupului avea efecte directe în armonizarea acțiunilor expoziționale ale vremii.

Mă bucur că la marile manifestări filatelice „Euromax“, „Balkanmax“ sau interțări, nu s-au semnalat niciodată nici un fel de clivaj care să submineze autoritatea echipei de maximafilie, prestigiul căreia, peste timp, a crescut, s-a perpetuat până astăzi.
prof. Mihai Semenov
membru fondator şi vicepreședinte

al Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga“