Pentru a obţine o imagine mărită, faceţi "click" pe butonul dreapta al mouse-lui pe oricare imagine şi apoi alegeţi obţiunea: "deschide legătura în filă nouă"...

SEMENOV MIHAI, mărturisiri...

ÎN LOC DE CURRICULUM FILATELIC
                              Curierul Filatelic, Anul VI, nr. 64 - 65 ♦ iulie - august 1995

Născut la 26 septembrie 1937 în Muşeniţa - Climăuţi din judeţul Suceava, după absolvirea Facultăţii de filologie de la Universitatea din Bucureşti, promoţia 1964, întră în învăţământ unde, pe parcursul anilor, în urma examenelor depuse, obţine titlul de profesor gradul I, devenind ulterior directorul şcolii „Ion Creangă" din Bacău. Activă personalitate în climatul intelectual al Bacăului, dl. prof. Semenov este preşedinte al Filialei UNICEF-Bacău, director editor al revistei „Convorbiri didactice” de limbă şi literatură română pentru învăţământul preunivcrsitar, şi preşedinte al Asociaţiei Filatelice „Grigore Pascu” din Bacău.

Începuturile activităţilor filatelice îşi au rădăcinile prin anii 1958 pe când urma şcoala pedagogică din Bucureşti. îndrumat îndeaproape de Petre Huică, Ioan Stănescu, Aurel Stanciu şi în special de dr.Valeriu S. Neaga, cunoscuţi filatelişti români, dl prof. Mihai Semenov îşi canalizează aproape în exclusivitate activitatea filatelică spre maximafilie. Reuşeşte după ani şi ani de muncă asiduă să realizeze exponate de o incontestabilă valoare expoziţională; exponatele sale „Istoria comparată a literaturii române", „Istoria literaturii române de la Dosoftei la Arghezi" (un valoros exponat tematic completat cu numeroase documente inedite), „Portretul feminin (singular) în pictura europeană", „Flori de seră şi apartament" ca şi „Ornitologie - evoluţia speciilor", sunt exponate ce obţin excepţionale medalii la expoziţia mondială din Thailanda-Bangkok, „Socfilex", „Balcanmax" - Braşov, ca şi la expoziţiile bilaterale România-Ungaria, Ungaria-România, România-China, „Balkanmax" de la Atena. Deosebitele sale cunoştinţe în domeniul filatelic, sunt atuurile care îl propulsează, ca membru de juriu la expoziţiile internaţionale şi naţionale din Ungaria, Craiova, Cluj, Botoşani etc.

De numele prof. Semenov se leagă şi realizarea cunoscutelor seturi de suporturi color „Galeria scriitorilor români" din care, până în prezent, a editat 36 de exemplare.

Contribuţia dânsului la recenta expoziţie naţională de filatelic pentru copii şi tineret –„UNICEF '95” - Bacău, a fost hotărâtoare dovedind încă odată că este unul dintre filateliştii de bază români care, cu ajutorul valoroaselor sale exponate, devine un adevărat popularizator ai filatelic noastre în străinătate iar datorită deosebitelor sale calităţi organizatorice, este unul din stâlpii de bază ai filateliei române.

prof. Aurel ANTON - (AIJP)
*********************
CONSEMNARE ÎN
"ENCICLOPEDIA JUDEŢULUI BACĂU" 


Prof. SEMENOV Mihai, editor de revistă, publicist, filatelist. Profesor de limba şi literatura română. N. 26 septembrie 1937, comuna Climăuţi, jud. Suceava.
Şcoala primară şi gimnazială în satul natal; Şcoala Normală din Bucureşti; Universitatea „C. I. Parhon" din Bucureşti, Facultatea de Limba Română; profesor de limba română la Liceul Buhuşi, apoi transferat la Bacău.
Din 1973, timp de douăzeci de ani, funcţionează la Scoală nr. 19 („Al. I. Cuza") din Bacău, fiindu-i, în perioada 1973-1988, ctitorul şi directorul ei principal care, în fruntea unui colectiv didactic căruia îi valorifică cu măiestrie virtuţile pedagogice, o plasează în topul şcolilor generale din urbe. Printre profesorii şcolii s-au numărat Sergiu Şerban, Petre Isachi, Ioan Dănilă, Ioan Lazăr. În 1984 organizează cu fast sărbătorirea a 125 de ani de la înfiinţarea şcolii pe care o conduce (fosta Şcoală Nr. 2), avându-i printre invitaţi, pe foştii elevi: Solomon Marcus, Marcel Marcian, Emanoil Elenescu, Radu Beligan, Marius Mircu, George Bălăiţă, Eugen Uricaru, Ovidiu Genaru, Eduar Covali ş.a. în perioada 1993-1999 ctitoreşte la Bacău una dintre cele mai moderne şcoli generale, „Ion Creangă". La 1 ianuarie 1999 se pensionează, dar rămâne activ în sistemul de învăţământ. Pentru întreaga sa activitate profesională primeşte titlul de „profesor evidenţiat". Manifestă, în decursul a peste 40 de ani de activitate, calităţi remarcabile de manager în domeniul învăţământului şi cel cultural-ştiinţific (în calitate de secretar al Ş.Ş.F., filiala Bacău, timp de 6 ani; preşedinte al Consiliului Municipal al Organizaţiei Pionerilor din Bacău; preşedinte al filialei judeţene a C.N. pentru U.N.I.C.E.F.; preşedinte al Asociaţiei „Grigore Pascu" - Bacău; preşedinte al Consiliului consultativ al I.Ş.J. Bacău, din anul 2001.
Membru al Fondului Plastic (1967-1968) şi fondatorul grupului „Penelul Alb" (cu expoziţii plastice în Bacău, Suceava, Botoşani). Preocupări deosebite în domeniul filateliei şi, mai ales, al maximafiliei, participând la două expoziţii filatelice, mondiale (Thailanda şi SUA) şi la alte şase internaţionale până acum, fiind răsplătit cu medalii şi premii. De-a lungul timpului a realizat şi expus serii de exponate, unele cu statut de unicat naţional, cu tema „Portretul feminin în pictura europeană", „Flori de seră şi de apartament", „Ornitologie-evoluţia speciilor", „Istoria literaturii române de la origini până în prezent", „Viaţa şi operra lui Mihai Eminescu", „Istoria comparată a literaturii române".
Debutul publicistic în „Viaţa studenţească" (1962). Debutul literar în vol. colectiv: "Semnul că nu cunoaştem eclipsa", Bucureşti, 1978, cu poezie. Colaborează cu „Informaţia Bucureştiului", „Zori noi", „Steagul roşu", „Contemporanul" ş.a. Frecventează, în vremea studenţiei, cenaclul facultăţii de filologie, împreună cu Mircea Ciobanu (coleg de grupă), iar la Bacău, cenaclul cadrelor didactice.
Înfiinţează, în 1990, revista „Convorbiri didactice", pe care o conduce în calitate ce director-editor. Revista „de limbă română în învăţământul preuniversitar" ajunge în scurt timp naţională, concurând „Limba şi literatura română pentru elevi" (Bucureşti) şi „Excelsior" (Cluj-Napoca). Promovează în mod constant ideile noi ale Reformei învăţământului de după 1990 în domeniul fascinant al limbii şi literaturii române, devenind nu numai un instrument-didatic de lucru pentru elevi, studenţi şi profesori, ci unul cultural-ştiinţific, cu colaboratori de prestigiu din învăţământul universitar şi secundar.
Scrieri: „Dicţionar de terminologie literară”. „100 concepte operaţionale pentru clasele: V-X”,

 „Enciclopedia judeţului Bacău” – ed. AGORA 2008

*********************************

prof. Mihai SEMENOV

văzut de C.I.POMPILIU

Autografe la aniversarea de 70 de ani.
     Sunt oameni despre care nu pot vorbi. Pot doar scrie. Aş mai putea şi să cânt, dacă n-ar exista notele supraliniare. Le-am urât de la şase ani, când mi-au întrerupt avântul muzical întreţinut şi după aceea de viorile cumpărate de ai mei. Două viori care n-au cântat cu adevărat. Mai sunt ele viori?

    Despre Mihai Semenov se spun, s-au scris multe cuvinte. Majoritatea i-au refăcut destinul pedagogic. Am impresia că acesta este numai unul dintre chipurile sale: cel vizibil. Am sentimentul că vocaţia de dascăl, hrănită de o pură şi nealterată iubire a copilului, este o evidenţă ce porneşte (şi) din altă parte. Dintr-o falie a timpului în care Mihai Semenov întruchipează un desen mai puţin sigur, mai sinuos, dar, prin aceasta, mai artistic. In această falie îl regăsim pe bucovineanul din Climăuţi -altfel. Cu vigoarea, hotărârea, luciditatea omului „neplecat" sub vremi, dar şi cu altceva, o stare, un segment, poate rămas incomplet. Mihai Semenov a debutat cu poezii. A condus un cerc de pictură: „Penelul alb". Bucuria culorii o regăsim în colecţiile filatelice. In pasiunea pentru maximafîlie şi cartofilie (cărţi poştale).

Fiinţa socială (N-am întâlnit niciodată un om care să ştie mai repede şi mai adecvat ce „rol" i se potriveşte fiecăruia, pe ce „limbă" trebuie să-i vorbeşti) e hrănită de ceva mai ascuns, acolo unde e mai greu de ajuns.

Danemarca este pentru mine una dintre ţările mirifice. E o poveste. Copenhaga e oraşul pe care l-aş fi inventat. Sau Odense - locul în care, după apusul soarelui, un bătrân cu fireturi şi un felinar în mână umblă pe străduţe. Pe la răspântii sau lângă casa lui Andersen povesteşte în daneză şi engleză: despre case şi oameni de altădată. Nu întâmplător, în această ţară s-a născut Iegea Jante. Pe scurt, ea spune că niciodată nu trebuie să-ţi arăţi superioritatea (chiar dacă hazardul? Ursitoarele? Ţi-au dăruit-o, scoţându-te din tipar). Poate de aceea Mihai Semenov nu a prea vorbit despre sine. Despre un sens pe care, poate, fiinţa sa a trebuit adesea, sub imperiul unor acţiuni, să-l convertească în fiinţare.

De exemplu, culorile - despre care Locke credea că sunt în sufletul nostru. Sau cuvintele. Există în filosofia contemporană a limbajului această teamă (din vremea lui Platon): în ce măsură găsim mijloace pentru a evita deturnarea totdeauna posibilă a cuvintelor către scopuri personale sau violente.Mihai Semenov aparţine acelor oameni care cred că nu decidem asupra valorilor morale ale unui act luând în considerare numai aspectul său exterior. Trebuie ştiut (ne-a demonstrat-o Kant) pentru ce acţionează astfel. Moralitatea depinde de dispoziţia interioară a voinţei, de intenţia ce determină acţiunea.

Sunt oameni care stau sub semnul imaginaţiei creatoare, înţeleasă atât ca o formă de bună stăpânire a realului, cât şi ca „funcţie a irealului", ca ieşire în afara sa către ceea ce nu este încă. Puterea de a trăi prin imagine trădează libertatea spiritului, facultatea sa de a merge dincolo, de ceea ce ne este dat. conceptul heideggerian de dasein înseamnă deschidere spre fiinţă, depăşire a fiinţării. Literar, „a-fi-aici". A fi aici deschizându-se spre temporalitate. spre „ek-staz". Prin şcoli, reviste, colecţii.

„Semeion": semn. Umplere a distanţei dintre sine şi sine, pe care filosoful din Copenhaga a numit-o existenţă.

Revista „13 PLUSoctombrie - decembrie 2007
Cetăţean de Onoare al comunei natale
Cetăţean de Onoare al municipiului Bacău
                             **********************************
DESPRE MODELE, PASIUNE ȘI ADEVĂR.


Buni prieteni şi colaboratori: dr.V.Neaga şi prof.M.Semenov
Mărturisesc, de la început, că scriu aceste rânduri cu mare emoție. Simt că pasiunea mea pentru maximafilie izvorăște aproape în totalitate din relația cu dr. Valeriu Neaga fondatorul acestei ramuri din filatelia română. Pasiunea pentru frumos, pentru artă în general, pentru maximafilie în particular, într-un sens mai larg, se întâlnește mereu cu predecesorii, cu pionierii în domeniu, cu modele inimitabile pe care natura însăși le patronează. Dr. Valeriu Neaga a reușit nu doar să sintetizeze experiențe anterioare, ci „să profesionalizeze“ strădaniile închinate ideii de creație într-un domeniu oarecum marginal, asigurând un echilibru între diferitele componente ale filateliei românești. Această cutezanță, în esență, nobilă, a format mulți colecționari și, paradoxal, a declanșat o mișcare vie și inedită, cu participări numeroase  la expoziții internaționale și mondiale. Dacă pentru Baudelaire pasiunea pentru arta instituționalizată reprezintă o forță de invenție creativă, pentru Montesquieu studiul unui domeniu oarecare constituie un remediu suveran contra cotidianului facil, plictisitor. Râvna sădită și frământată de ilustrul patron al Societății Române de Maximafilie ne-a adus nouă tuturor nu numai calea de urmat, ci și un prestigiu de apărat. Probabil a fost predestinat ca în drumul meu spre performanță în domeniu să mă întâlnesc cu personalități de primă mărime precum dr. Valeriu Neaga, ec. Ioan Stănescu, ing. Constantin Dumitru, dr. Ioan Daniliuc și, indirect, cu dr. Petru Pitea. La multele întâlniri, planificate sau provocate, la clinicile Vitan sau Colțea, acasă la dr. Valeriu Neaga sau la ec. Ioan Stănescu, totul părea simplu, poate prea simplu. Fără să ne dăm seama țineam cont de crezul lui Emile Balzac precum că „puterea stă în muncă, iar pasiunea înseamnă curaj și credință“. Comportamentul creativ al gazdelor năștea planuri expoziționale, regulamente și, deseori, ilustrate maxime noi prilejuite de aniversări, comemorări, alte evenimente. Mi-aduc aminte că niciodată nu s-a făcut rabat de la calitate. Armonia grupului avea efecte directe în armonizarea  acțiunilor expoziționale ale vremii.

Mă bucur că la marile manifestări filatelice „Euromax“, „Balkanmax“ sau interțări, nu s-au semnalat niciodată nici un fel de clivaj care să submineze autoritatea echipei de maximafilie, prestigiul căreia, peste timp, a crescut, s-a perpetuat până astăzi.
                              prof. Mihai Semenov
                   membru fondator şi vicepreședinte
 al Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga“
La Atena 1995
Filozofia vieţii într-o felicitare primită de la dr. Neaga V. în anul 2000
Una dintre ultimile scrisori primite în anul 2003
În grup cu mari maximafilişti la EFIRO 2004
Admiraţia elevilor din com.Arbore la "Expomax Bacău 600" anul 2008
prof. M.Semenov la o "şedinţă de lucru" cu gen.(r)  V. Doroş şi ing.M. Ceucă

DR. PETRU PITEA, mărturisiri...

CURRICULUM FILATELIC
Scurte date biografice.
M-am nascut in 14 iunie 1925, in satul Someseni, astazi Cluj-Napoca.Tatal, Pompei Pitea, doctor in drept, avocat jurist-consult, fiu de invatator greco-catolic comuna Vaidei, jud. Mures. Mama, Elvira Pitea (n. Demian), casnica cu studii comerciale, fiica de preot ortodox din Someseni. Familia s-a stabilit din 1924, la Reghin jud. Mures, unde am urmat gradinita si clasele primare la Scoala Germana. Refugiul, dupa dictatul de la Viena, ne-a obligat sa continuam (mai aveam doi frati) studiul la liceele din Turda si Bucuresti (am absolvit liceul Spiru Haret). Anul I de Medicina l-am facut la Sibiu (unde era refugiata Facultatea de medicina din Cluj), si dupa revenirea la Cluj in anul 1945, am continuat studiul medicinei pana in 1950, cand am absolvit. Dupa terminarea facultatii am functionat la Rosia Montana jud.Alba (1951) ca medic de intreprindere, apoi medic secundar la Spitalul din Aiud (1952), iar din 1952 si pana la pensionare am lucrat in Clinica chirurgicala din Cluj (1990). Am parcurs toate gradele ierarhice, din anul 1965 fiind medic primar chirurg la clinica chirurgicala I din Cluj-Napoca. In perioada 1974-1977 am organizat Spitalul din El-Garian, Libia, unde am functionat ca seful sectiei de chirurgie, in cadrul unui contract Romania-Libia al Ministerului Sanatatii. Dupa pensionare si pana in prezent am comtinuat sa lucrez in Policlinica. In anul 2002, Colegiul medicilor mi-a conferit diploma de excelenta. Sunt casatorit din 1953, am doi copii si trei nepoti.
Activitatea filatelica
Pastrez si acum un album “Schwanenberg“, cu timbre stampilate din toata lumea, fixate cu sarniera, datat 1938, aveam 13 ani (albumul era comun cu fratele meu geaman, Pavel). Am reluat colectionarea timbrelor, incepand cu anul 1952, ajungand in Clinica Chirurgicala I din Cluj. Chiar seful Clinicii, Prof. Dr. Aurel Nana, colectiona marci postale si poseda colectii deosebite. M-am antrenat si eu in aceasta pasiune interesanta, recreativa, in cadrul unei profesii deosebit de solicitante, si am reluat colectionarea de marci postale, de data aceasta nestampilate, cu diferite tematici. Pe langa marci postale am colectionat si plicuri prima zi si ilustrate maxime. In cadrul unui curs de perfectionare tinut la Bucuresti (1958), m-am reintalnit cu dr. Valeriu Neaga, pe care il cunosteam de la Cluj, fiind colegi de an. Prietenul meu mi-a alimentat gustul pentru maximafilie si astfel, cand s-au organizat grupele de maximafilie pe judete, in 1969, m-am gasit si eu printre entuziastii de la Cluj, care in cadrul filialei A. F. R. au infiintat grupa de maximafilie. Amintesc pe primii maximafilisti din conducerea acestei gupe: Faraianu Ion (presedinte), Ciobanca Teodor (secretar), Fedorovici Teodot (comisar cu expozitiile).
Activitatea mea expozitionala, participand la primele expozitii republicane si nationale de maximafilie (Brasov 1972, Botosani 1973, Tg. Mures 1974), a fost rasplatita prin prezenta mea in juriul international, la prima expozitie europeana de maximafilie, care s-a tinut la Bucuresti, EUROMAX ‘74. In juriu au participat importante personalitati ale maximafiliei europene: Luigi Morera, Virgil Moroianu, Jean Altruy, Jerzy Bakowski, Tanase Daniliuc, Francois Rainier, Istvan Szekely, Henri Dubois, Jose Esra, Ioan Sahinian si Joseph Wolff. Au participat in Comitetul de Onoare si au expus: George Azzis, Gonzague de la Ferte, Georges Naudet (Franta), Antonio Furtrado (Portugalia), Alexandru Kotopoulis (Grecia) si Andre Sanders (Belgia). In perioada 1974-1977, am lipsit din tara, fiind plecat in Libia. Acolo am realizat o serie de ilustrate maxime, aceasta ramura noua a filateliei fiind total necunoscuta in Libia. Dupa intoarcere, am continuat activitatea expozitionala si prezenta in jurii, de la un capat la altul al tarii: Iasi, Botosani, Suceava, Bucuresti, Constanta, Brasov, Sibiu, Timisoara etc.. Cu marcile si ilustratele maxime realizate in Libia am organizat un exponat si o diaporama, pe care am prezentat-o la diferite expozitii (Botosani, Constanta, Cluj). Am tinut cursuri de maximafilie pentru membrii A. F. Cluj, pentru tineret “Profilatelia“ si pentru pregatirea de jurii. Am scris despre istoria maximafiliei clujene.
Articole si lucrari publicate
COMPENDIU de MAXIMAFILIE, Editura RISOPRINT Cluj-Napoca, 2002;
8O DE ANI DE ACTIVITATE FILATELICA ORGANIZATA CLUJ, Editura MEDIAMIRA CLUJ-NAPOCA, 2002 (in colaborare);
Articole in revista FILATELIA;
MAXIMAFILIA CLUJEANA IN DATE SI documente, in curs de aparitie (in colaborare).
Exponate de maximafilie realizate
TURNURI (in diferite variante: de cetati, castele, catedrale, biserici, de-a lungul secolelor si in prezent intitulat Porti si Turnuri). Exponatul a fost in permanenta modificat si imbunatatit, pana la medalie de Vermeil.
ITINERAR TURISTIC FRANCEZ
Femeia in Maximafilie
Calatorie prin Tarile Socialiste
Frumos este Plaiul Romanesc
LIBIA (realizari personale)
Participari la Expozitii internationale republicane si interjudetene
1974 Expozitia europeana de Maximafilie, Bucuresti
1977 Trilaterala de Maximafilie, Romania-Luxemburg-Belgia, Constanta
1979 Expozitia oraselor infratite, Cluj-Koln
1983 Expozitia Romania-Ungaria, Bacau
1985 Expozitia Ungaria-Romania, Budapesta
1986 Balcanmax, Brasov
1987 Expozitia bilaterala Sibiu-Postdam
1989 Expozitia DDR-Rumanien, Berlin
2001 Expozita 125 ani Crucea Rosie Romania, Cluj-Napoca
2004 EFIRO Remember Euromax `74, Bucuresti
2008 Euromax 600, Bacau
In total am participat la 12 expozitii internationale, la 11 expozitii nationale sau republicane, si peste 20 de expozitii interjudetene si locale, cu exponate de Maximafilie.
                                                                            Distinctii
1983 Insigna de onoare, clasa argint, F.R.F. R.S.R. Bucuresti
1988 Insigna de onoare, clasa aur, F.R.F. R.S.R. Bucuresti
1988 Certificat de atestare, juriu III, II, I, Maximafilie si Filatelie tematica
1990 Membru fondator SRFTM
1992 Membru de onoare SRFTM
1999 Filatelist de Onoare
2002 Filatelist al anului
2007 Membru fondator al Societãtii Romane de Maximafilie ”Dr. Valeriu Neaga“
2009 „Membru de onoare” al Societãtii Romane de Maximafilie ”Dr. Valeriu Neaga“
                                                                   Prezente in jurii
Membru in juriul expoziţiei Expomax "Bacău 600" din 2008
Am fost onorat sa fiu membru in jurii la peste 40 de expozitii, dintre care mentionez: Euromax 1974, Bucuresti; Trilaterala Romania-Belgia-Luxemburg; Bilaterala Sibiu-Postdam, Sibiu 1987; Studetfila `88, Cluj-Napoca 1988; Bilatrala oraselor infratite Cluj-Napoca-Koln 1979; Bilaterala Romania-Israel, Cluj-Napoca 2000; Efiro Remember Euromax ’74, Bucuresti, 2004; Expomax Bacau 600, Bacau 2008. Cluj-Napoca, 24.02.2009   
 dr. Petru PITEA
Membru AFR, filiala Cluj-Napoca, 1951
          Membru fondator al grupei de Maximafilie, 1969
          Membru fondator si de onoare SRFTM, 1990
          Membru al Asociatiei Portugheze de Maximafilie
          Membru fondator al Asociatiei Romane de Maximafilie dr.Valeriu Neaga, Bacau

          Fost vicepreşedinte şi preşedinte al grupei de Maximafilie Cluj


                                                                                      ************
Foto 1974 - membru în juriul "EUROMAX '74"

AMINTIRI CU DOCTORUL VALERIU NEAGA 
Pe doctorul Neaga l-am cunoscut din studenţie; primii patru ani de medicină i-am făcut împreună, la Sibiu şi Cluj după care, el s-a transferat la facultatea de medicină din Bucureşti. In 1948, fiind în anul patru, împreună cu alţi studenţi de medicină, drept şi litere, Valeriu pune bazele unui Cerc Filatelic, în cadrul UNSR Cluj. Studentul în medicină anul patru, Valeriu Neaga, este ales secretar al comitetului provizoriu. Procesul verbal original din 14 februarie 1948, se găseşte în prezent în arhiva AFR-CLUJ, datorită d-lui dr. Ioan Daniliuc, care ni l-a pus la dispoziţie cu ocazia aniversării a 8o de ani de activitate filatelică la Cluj. Am menţionat acest fapt, cel puţin din două motive: primul, desigur, pentru a sublinia aplecarea doctorului Neaga spre filatelie încă din tinereţe, performantele din maximafilie, de mai târziu având o serioasă bază filatelică; în rândul al doilea, pentru a sublinia o trăsătură sentimentală, afectivă, pentru anii de studenţie petrecuţi la Cluj. In 1990, am organizat la Cluj, întâlnirea de 40 de ani de la terminarea facultăţii de Medicină. Printre participanţi l-am avut si pe doctorul Neaga, împreună cu soţia şi fiica.

Dr. Valeriu Neaga este al doilea de sus pe scări, cu mâna pe balustradă
In centru, printre foştii colegi se remarcă Valeriu Anania, astăzi IPSS Bartolomeu Mitropolitul, care a făcut primii doi ani de medicină, împreună cu noi, până in 1946, după greva studenţească întrerupându-şi studiile de medicină. Din păcate, la aniversarea a 50 de ani de la terminarea medicinei, cea mai reuşită dintre toate revederile, cu sprijinul si a IPSS Bartolomeu, care a inclus si o vizita la mănăstirea Nicula cu un parastas pentru profesorii si colegii decedaţi, colegul si prietenul meu Valeriu nu a mai participat, deşi si-a dorit-o foarte mult. Citez din scrisoarea lui din 18 iunie 2000:"Aş dori sa vin (probabil cu soţia), dar te rog si te interesează si să-mi comunici cat coasta o camera la hotel, pentru 2 persoane, pe zi, ca sa ştiu să-mi întocmesc bugetul."
In scrisoarea din 3 august 2000, revine şi-şi motivează absenta de la întâlnirea din 8 septembrie, prin costul ridicat al transportului şi al cazării. „în plus acasă avem probleme: ginerele este in şomaj, aproape de un an." Mai departe îmi scrie: „Mi-ar fi plăcut să ne revedem, să discutam despre pasiunea noastră comună, să întâlnesc foştii colegi. Am aflat cu mare tristeţe de moartea colegului Emil Câmpeanu, care mi-a fost coleg de cameră la căminul Victor Babeş, în circumstanţe atât de stupide". Profesorul dr. Emil Câmpeanu, şeful Clinicii de Neurologie din Cluj, împreună cu soţia, tot cadru universitar, într-o călătorie în America, cu o luna înainte de întâlnire, decedează la New-York, în casa unui cunoscut, in timpul somnului, intoxicaţi cu monoxid de carbon, de la o încălzire cu o ventilaţie defectă..
Dar să revin la pasiunile noastre comune, filatelia si maximafilia. Drumurile noastre s-au reîntâlnit cu ocazia expoziţiilor de maximafilie. Astfel am participat în 1972 la Braşovia "72" (organizator Dan Vintilă), cu un exponat de maximafilie şi la primul simpozion naţional de maximafilie prezidat de dr. Valeriu Neaga. în 1973 am participat la Botoşani la prima expoziţie republicană de maximafilie (organizator prof. Vasile Arnăutu) şi la cel de al doilea simpozion naţional de maximafilie, în prezenţa doctorului Valeriu Neaga. Tot în 1973 ne-am întâlnit la Bucureşti la expoziţia „Socfilex". în 1974 are loc a doua expoziţie republicană de maximafilie „Maxima"74 " şi al treilea simpozion naţional de maximafilie (organizator Nerva Târnoveanu). Participarea mea la aceste expoziţii, cu exponate nu ar fi fost posibilă fară ajutorul colegului dr. Valeriu Neaga. După 1969, când s-a constituit la Cluj, gruparea de maximafilie, am primit prin posta de la dr. Neaga pachete cu ilustrate maxime străine, din care mi-am reţinut ce aveam nevoie pentru temele pe care le colecţionăm (turnuri, Franţa, femeia in maximafilie etc.) Din cate ştiu dr. Neaga a procedat în felul acesta şi cu alţi maximafilişti din ţară promovând puternic noua ramură a filateliei, în plină afirmare pe plan naţional şi internaţional, pentru care trebuie să-i fim recunoscători.

O parte din comitetul de organizare, juriu şi invitaţi. Al patrulea din stânga, dr. Valeriu Neaga.
Reproducerea din catalogul expoziţiei „Remember EUROMAX
74”
O strălucire deosebita şi reuşită, a avut-o dr. Neaga la expoziţia „Euromax’74", prima expoziţie europeană de maximafilie, organizată la Bucureşti. Doctorul V. Neaga a fost preşedintele comitetului de organizare şi Constantin Dumitru preşedintele juriului. Pentru mine a fost o deosebită onoare să fac parte din juriul internaţional. În 1985, l-am avut ca oaspete la Cluj cu ocazia Expoziţiei republicane de maximafilie. La simpozionul pe care l-am organizat la biblioteca Universităţii, am prezentat participanţilor, capetele de bour din colecţia SION, după demersuri dificile la autorităţi, si prezenţa securităţii. După zece ani, dr. V. Neaga, participant oficial din partea României, la ediţia aIV-a Balkanmax la Athena, se întâlneşte cu preşedintele AFR Cluj, col(r) Victor Surdu şi propune ca ediţia următoare să se ţină la Cluj-Napoca, propunere îmbrăţişată de toţi participanţii. In 1997, de fapt, dr. Neaga a fost oaspetele nostru la Cluj cu ocazia celei de a cincia ediţie Balkanmax.

Reprezentanţii celor nouă ţări participante la Balkanmax "97"
reprezentanţii României: dr. V. Neaga,, dr. I. Daniliuc, dr. M. Dragoteanu, col(r) V. Surdu

Balkanmax "97 ", ediţia V-a Cluj-Napoca.
Simpozionul de maximafilie, în sala de festivităţi a casei armatei.
Vorbeşte dr. Valeriu Neaga.

În cadrul simpozionului, prezidat de dr. Valeriu Neaga
dr. Ioan Daniliuc - preşedintele juriului, oferă premiile.
Din scrisorile pe care le deţin de la dr.Valeriu Neaga, doresc să scot în evidenţa preocupările colegului, pentru cercetarea în filatelie. În 1995 apare la Bucureşti lucrarea intitulată „Ştampile speciale româneşti din epoca modernă şi contemporană”, perioada până în 1948. La pag. 15 este reprodusă o ştampilă aplicată la Cluj la 1 februarie 1920, ştampila ocazională, "Inaugurarea Universităţii din Cluj, în mijloc stema României. Într-o scrisoare din 1994, dr.Neaga mă roagă să iau legătura cu dl. Jurist-consult de la poştă Ioan Ilea (pensionar), ca să verific autenticitatea ştampilei. Dl. Ilea era nepotul d-lui Nicolae Ilea, primul director al poştei din Cluj după „Marea Unire" din 1918. Cu această ocazie, dl. Ilea (Poştaşul, cum era cunoscut în cercul filateliştilor), mi-a prezentat o voluminoasă carte, în manuscris, intitulată „Istoria poştei şi telecomunicaţiilor din Transilvania" (1966), trimisă la Bucureşti spre publicare. La pag.474, figurează 3 mărci cu regele Ferdinand, valoarea de 15 bani, 25 bani, şi 40 bani (CMPR 357,358,359, obliterate cu ştampila „Inaugurarea Universităţii din Cluj", 1 februarie 1920. Dl. Ilea mi-a prezentat, tot cu această ocazie, în original nişte coli ministeriale, pe care erau aplicate mărcile poştale care circulau la acea data în Transilvania, mărci româneşti şi ungureşti. Fiecare marcă avea aplicată ştampila cu „Inaugurarea Universităţii din Cluj". Pe prima faţă figurau 27 mărci, iar pe dos 24 mărci. Timbrele ungureşti erau obliterate cu degetar (supratipar negru, în cerc, cifrul regelui Ferdinand, PTT). Aceste coli au fost distribuite invitaţilor, în frunte cu regele Ferdinand şi regina Măria, cu ocazia banchetului din ziua de 2 febrauarie! 920, ca suveniruri.
În scrisoarea din 25 iunie 1994, îmi mulţumeşte pentru: „preţioasele informaţii, privitoare la dl. Ilea şi ştampile. Daca dl. Ilea ar dori să se disperseze de una din scrisorile circulate, aş cumpăra-o (repet am câteva fragmente de la Bretter)."
În aceeaşi scrisoare mă informează că pentru anul 1995, va apare o serie de mărci cu „PERSONALITĂŢI” printre care Lucian Blaga, Juliu Haţieganu şi D.D. Roşea din Cluj. Totodată mă roagă dacă pot să-1 ajut pe dl. dr. Daniliuc, care a fost solicitat să realizeze machetele, cu pozele acestor iluştri profesori din Cluj. În scrisoarea din 14 august 1994, îmi mulţumeşte pentru "cele 2 fotografii ale prof. Haţieganu. şi mă roagă să-i caut amprenta ştampilei cu „Târgul de Mostre" din Cluj. În cartea d-lui dr. Neaga ştampila figurează tot la pag. 15. În scrisoarea din 1 februarie 1995, îmi scrie „Plicul de la dl. Ilea, este deosebit de interesant şi tot astăzi îi trimit contravaloarea şi o scrisoare. Mai încolo îmi scrie „încerc să sistematizez nişte studii filatelice, cu materialele adunate de-a lungul anilor". Am încheiat tehnoredactarea computerizată a unui catalog al ştampilelor speciale româneşti (ocazionale si publicitare), anterioare anului 1948. Am descoperit până acum 275 amprente ale unor astfel de ştampile, prima fiind din 1894. În finalul lucrării am inclus şi un scurt glosar marcofil. "P.S. anexez 4 ilustrate maxime, cadou pentru colecţia ta de turnuri."
Ultimii ani ai vieţii i-au fost legaţi de suferinţe fizice. Citez dintr-o scrisoare din 19 august 2002: Eu am o dublă suferinţă: nevralgie de trigemen si o rinită atrofică, însoţită de prăbuşirea piramidei nazale, (pe locul unde am fost operat, pentru o deviaţie de sept de dr. Iubu, în luna mai în 1948.)" îţi trimit un plic circulat, din Germania adresat prof Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii botanice din Cluj, cu rugămintea să i-o oferi muzeului de la grădina botanică - (dorinţa îndeplinită). In scrisoarea din 16 octombrie 2002, în care îmi scrie că a fost informat despre expoziţia „Filtem” de la Cluj de dl. dr. Daniliuc şi prof Angelescu, prezenţi la expoziţie, revine la problemele lui de sănătate. "Cu sănătatea nu o duc prea bine. Nevralgia de trigemen nu vrea să cedeze, cu toată cantitatea tratamentelor, iar pentru rinita atrofică cu prăbuşirea piramidei nazale, specialiştii ORL (prof. bucureşteni), recomandă picături cu vitamina A, sau unguente. Atât şi nimic mai mult! A apărut şi un abces lacrimal, la sacul lacrimal stâng., ss. Valeriu."
Maximafilia pentru dr. Neaga, a avut o valoare egală cu profesia (medic primar dermatolog), dacă nu mai mare. Pe lângă faptul că a pus bazele maximafiliei organizate din România, a luptat şi a reuşit să impună maximafilia, pe plan internaţional, ca o nouă ramură a filateliei. Meritele lui personale i-au fost recunoscute, pe plan internaţional prin alegerea lui ca preşedinte al Comisei FIP de Maximafilie in 1982, în locul lui Gonsague de la Ferte (Franţa)., funcţie pe care o deţinuse până în 1988. Maximafiliştii români, în frunte cu dr. Valeriu Neaga, şi-au adus o substanţială contribuţie şi la elaborarea: „Regulamentului pentru colecţiile de maximafilie” şi „Regulamentului special pentru aprecierea (evaluarea) colecţiilor la expoziţiile FIP”.
Figura modestă, inteligentă, morală, prietenoasă a doctorului Valeriu Neaga, cât şi strădaniile pentru filatelie şi maximafilie, îşi găsesc o recunoaştere bine meritată, prin iniţiativa AFR. din Bacău de a reînvia „Asociaţia de Maximafilie", ca persoană juridică, cu numele SOCIETATEA ROMÂNA DE MAXIMAFILE „dr. Valeriu Neaga". Menţionez că doctorul Neaga a funcţionat ca medic dermato-venerolog la Bacău şi a luat parte la înfiinţarea primei grupe de maximaflie, în 1957, prima formă organizată de maximafilie de la noi din ţară.
dr.Petru Pitea
Cluj-Napoca. 2009

Nume grele ale maximafiliei româneşti:
prof.N.Salade, col.V.Surdu, dr.P.Pitea, gen.V.Doroş şi prof.M.Semenov
la simpozionul de maximafilie „George Enescu - Orfeul Moldav”
Slănic-Moldova 2003

Maximafilişti de seamă prezenţi la EFIRO 2004 – Bucureşti:
dr.P.Pitea, ing.C.Chiricheş, dr.I.Daniliuc şi prof.M.Semenov
Instantaneu surprins la festivitatea de vernisare a expoziţiei de maximafilie
Expomax „Bacău 600” – Bacău 2008
Oaspeţi de onoare la dineul din programul
Expomax „Bacău 600”:
dr.I.Daniliuc, d.na Gabriela Neaga-Mircea şi dr.P.Pitea

dr. Petru Pitea primeste titlul de "Membru de Onoare"
al Societătii Romane de Maximafilie "dr. Valeriu Neaga"
de la presedintele acesteia, gen.(r) Vasile Doros,
 în prezenta d.lui Nicos Rangos, preşedintele Comisiei de Maximafilie a FIP