Pentru a obţine o imagine mărită, faceţi "click" pe butonul dreapta al mouse-lui pe oricare imagine şi apoi alegeţi obţiunea: "deschide legătura în filă nouă"...

Gheorghe VĂDUVA membru al asociatiei "Les Maximaphiles Français"".

 S-a mutat la cele veşnice colegul maximafil
VĂDUVA GHEORGHE !
Filatelist contestat în ţară şi chiar şi în alte ţări, a fost fondator al primei grupe de maximafilie înfiinţate de doctorul Valeriu Neaga la Bacău, apoi a activat la Craiova. Modul său conflictual de abordare a problemelor maximafile l-a izolat faţă de colectivele din care a făcut parte şi, din păcate, sfârşitul vieţii l-a petrecut singur, departe de foştii să colegi de pasiune. Vestea tristă a trecerii la cele veşnice mi-a parvenit foarte târziu iar data şi împrejurările sfârşitului său sunt incerte şi acum, după (probabil) zece luni de la deces. Să memorăm faptele sale bune şi să-i păstrăm locul de "pionier" al maximafiliei româneşti!
Odihnescă-se în pace!
    *********************************************
De la constituirea primei grupe de maximafilie (Bacău 1957) evoluţia maximafiliei în România a avut un ritm susţinut. Numărul filateliştilor care au abordat şi maximafilia a crescut şi grupul maximafiliştior români era cunoscut şi recunoscut de către colegii din alte ţări. Dr. Valeriu Neaga avea tot mai multe relaţii de colaborare cu maximafiliştii din alte ţări, mai cu seamă ce cei din Franţa. În Franţa s-au demarat acţiunile care să conducă la recunoaşterea maximafiliei la nivelul F.I.P. Pentru început, s-a acţionat pentru elaborarea regulamentului de maximafilie. Comisia pentru elaborarea regulamentului cuprindea delegaţi din Franţa, România, Italia, Portugalia şi Elveţia. Dr. Valeriu Neaga a fost unul dintre cei mai activi componenţi ai comisiei.

Ca o recunoaştere a activităţii intense a maximafiliştilor români, în anul 1970 s-a desfăşurat la Bucureşti expoziţia bilaterală de maximafilie, România – Franţa.
 După doi ani, a avut loc expoziţia „replică” la Paris. Cele două expoziţii au fost ocazii speciale pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi apoi pentru o amplificare a colaborării dintre maximafilişti.
Sursa foto: revista "Les Maximaphiles Français" nr.255/1970
La data de 10 ianuarie 1970, la recomandarea doctorului Neaga, au fost acceptaţi ca membri ai asociaţiei franceze „Les Maximaphiles Français zece maximafilişti din România. Printre aceştia se afla şi Gheorghe Văduva. Revista asociaţiei franceze a consemnat evenimentul în numărul său 252 din 1970. Gheoghe Văduva a fost înregistrat ca fiind al 2227-lea membru MF.
Gheorghe Văduva, membrul cu numărul 2227 al MF
Necesarul de CM pentru membrii MF din Romania era centralizat de dr. V. Neaga
  Colecţia de reviste „Les Maximaphiles Français” aflată în posesia lui Gh. Văduva păstrează istoria maximafiliei din perioada 1970 la 1994. De o deosebită importanţă documentară se pot bucura relatările privind pregătirea şi desfăşurarea expoziţiei de maximafilie Franţa – România 1972 dar, în mod special informaţiile privind evoluţia demersului de recunoaştere a maximafiliei drept ramură filatelică la nivelul FIP, de constituire a Comisiei de maximafilie din cadrul FIP iniţial ca subcomisie şi apoi ca fiind independentă.

Sursa foto: revista "Les Maximaphiles Français" nr.321/1978
Maximafiliştii din România şi în mod special dr. Valeriu Neaga, au contribuit activ şi cu rezultate evidente la realizarea obiectivului iniţiat de colegii din Franţa. Dr. Valeriu Neaga a obţinut cu caracter de recunoaştere a meritelor organizatorice alegerea ca preşedinte al comisiei de maximafilie FIP.
----------------------------------------------------------------------------------
  RECUNOAŞTEREA UNEI MARI NEDREPTĂŢI !

 Intr-o scrisoare din anul 2002 adresată unui foarte bun prieten, dr. Valeriu Neaga reabilitează exponatul de maximafilie "Belgia, pământ de istorie, varietate şi pitoresc" confirmând că descalificarea a fost o nedreptate şi o lucrătură a organizatorilor.
Originalul scrisorii
Bucureşti, 17 noiembrie 2002
 „.... Te felicit pentru articolul din revistă şi în general, pentru gestul nobil de a reabilita exponatul lui Geo. A fost o mare nedreptate la Bruxelles. Un joc de interese: un exponat cu „Belgia” al unei belgiene, trebuia să obţină „Aur” la încheierea carierei lui Sanders (el s-a retras şi Asociaţia lor s-a desfiinţat la scurt timp după expoziţie!). Şi, nu puteau fi două exponate cu „Aur” pentru aceeaşi ţară! Este cu atât mai revoltător, cu cât exponatul lui GEO a luat „Aur” la Expoziţia bilaterală Belgia-Romania, unde în juriu au fost ......şi Sanders. Adică tocmai cei care au descalificat exponatul lui Geo. La alte expoziţii, a fost în juriu de la Ferté sau Thenard (ambii preşedinţi ai Comisiei F.I.P. de maximafilie) şi tot a obţinut medalii mari.
          Totul, pe baza unei broşuri, scrise de un negustor francez, Barthelemy, în 1980 şi la care nu au fost până acum nici un fel de comentarii sau replici, inclusiv (sau mai ales) din partea belgienilor. Acest Barthelemy a fost un gen de Wertheimer-Ghika, care, după toate falsurile lansate pe piaţă şi-a permis să-i facă „şarlatani” pe Tripcovici şi pe Spineanu.
          Te îmbrăţişez şi-ţi doresc multă sănătate şi succes!”
                                      Valeriu

Ioan MICU, din mărturisiri...



Plic omagial dedicat profesorului Ioan Micu - Bacău

Maximafilia românească şi filatelia în ansamblul ei, datorează profesorului Ioan MICU recunoştinţa cuvenită celui care a sprijinit cu ardoare toate manifestările expoziţionale desfăşurate în municipiul Bacău.
Născut la 2 noiembrie 1930, profesorul Ioan Micu şi-a dedicat viaţa extraprofesională acţiunilor de sprijinire a activităţilor culturale băcăuane. Un incendiu necruţător i-a distrus în anul 1968 locuinţa cu toată agoniseala de o viaţă, inclusiv colecţiile filatelice. A pierdut colecţia filatelică dar, nu a putut pierde pasiunea pentru filatelie şi a decis să şi-o manifeste activând pentru realizarea expoziţiilor filatelice. Devenind preşedinte al filialei Bacău a A.F.R. şi-a materializat decizia şi a devenit „motorul” expoziţiilor. A coordonat cu succes apreciat şi recunoscut de către toţi participanţii, Bilaterala de maximafilie România-Ungaria din anul 1983 şi apoi Expoziţia naţională de maximafilie din anul 1986. Reacţiile doctorului Valeriu Neaga, animatorul maximafiliei româneşti, au fost prompte şi s-au materializat şi prin câteva epistole (reproduse mai jos) adresate preşedintelui CO dar şi colectivului cu care acesta colabora fructuos. Profesorul Ioan Micu are harul de a atrage oamenii cu care colaborează spre finalizarea unei acţiuni oricâte dificultăţi ar apărea pe parcurs. Această calitate l-a ajutat să-şi formeze o echipă cu care a lucrat mai bine de un deceniu pentru organizarea marilor expoziţii filatelice la Bacău.
Astăzi, marea parte a filateliştilor încearcă să minimalizeze sau chiar să suprime valoarea a două expoziţii care, la vremea desfăşurării, erau considerate cele mai ample manifestări filatelice româneşti; este vorba de expoziţia filatelică „Socfilex 89” şi de expoziţia „Balcanfila 91”.
La vernisajul expoziţiei "SOCFILEX'89" - Bacău
 
Sala de expunere la "Balcanfila '91 - Bacău
Tăgăduite de acele persoane care nu sunt în stare să organizeze în prezent nici măcar o miniexpoziţie şi le declară cu obrăznicie „produse comuniste”, cele două expoziţii internaţionale organizate la Bacău vor rămâne incontestabil, incluse ca evenimente filatelice de succes în istoria filateliei româneşti! Preşedintele CO ale acestor expoziţii a fost prof. Ioan Micu. Acesta are meritul de a fi susţinut cu ardoare includerea clasei maximafilie în regulamentele de organizare ale expoziţiilor. Gestul de susţinere a contribuit indubitabil la consolidarea poziţiei obţinute de maximafilie la F.I.P. prin efortul doctorului Valeriu Neaga.
Atitudinea de susţinere a maximafiliei manifestată de prof. Ioan Micu a constituit motivaţia acordării titlului de „Membru onorific” al Societăţii Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”, răsplată a maximafiliştilor care se adaugă preţuirii generale manifestate de toţi filateliştii şi includerii sale în Rotonda filateliştilor români.
------------------------------------------------------------------- 
MULŢUMIRI, MULŢUMIRI, MULŢUMIRI...

Bucureşti,23 noiembrie 1983
Mult stimate Domnule Profesor MICU,

Sînt prea vii şi intense impresiile recentei călătorii la Bacău pentru a nu le aşterne pe hîrtie şi a vă împărtăşi bucuria deplinei reuşite a manifestărilor pentru care Dvs. şi colaboratorii apropiaţi aţi pus atîta suflet, pasiune, experienţă şi entuziasm.

Impresia aceasta este nu numai a mea,ci si a tuturor celor care au avut fericitul prilej de a fi prezenţi în aceste zile la Bacău. Delegatia maghiară,ca şi Domnul Vasil Vassiliev,au plecat încîntaţi şi compleşiţi de frumoase impresii. Totul a decurs perfect,inclusiv la Otopeni,la aeroport. In gară ne-a aşteptat D-l Nedelcu, care a rezolvat şi cu "patul" la vagonul de dormit pentru Sofia. Eu cu soţia şi D-l Dumitru, i-am condus pe unguri, la ora 2o,5o iar D-l Stănescu pe D-l Vassiliev,la ora 22,lo.

Vă felicit din toată inima pentru succesul desăvîrşit al manifestărilor pe care le-aţi organizat la Bacău, ecoul pe care acestea le-au avut şi continuă să le aibă în rîndul fi-lateliştilor. Vă mulţumesc călduros pentru receptivitatea cu care aţi primit toate sugestiile (ca de altfel şi celorlalţi colaboratori, inclusiv celor de la "montare"),pentru amabilitatea cu care ne-aţi primit pe toţi cei veniţi din alte părţi, inclusiv pe "ne-filatelişti" (numai membri de familie!).

Aceleaşi mulţumiri,tuturor celor care au fost alături de Dvs.şi în primul rînd Doamnei Miou, pentru înţelegerea deosebită şi, mi-aş permite să spun, chiar răbdarea de care a. dat dovadă în perioada pregătitoare ca şi în timpul desfăşurării manifestărilor filatelice.

Va îmbrăţişez cu toată simpatia şi prietenia,asigurîndu-vă de deosebita preţuire şi consideraţie!
*******************
multumiri de la dl. V. Vassilev Bulgaria


URĂRI DE SUCCES LA EXPOZIŢIA "SOCFILEX'89"

AMINTIRI DE LA INCONTESTABILA 
"BALCANFILA '91" BACĂU
Prof. Ioan Micu (dreapta) prezentând Bacăul delegaţilor.

La primirea oficialilor expoziţiei de către Prefectul Bacăului

Preşedintele CO, prof. Ioan Micu, acordă diplome expozanţilor.


Preşedintele CO, prof. Ioan Micu, premiazã la SOCFILEX '89

 PROF. IOAN MICU - BACĂU
OMUL APRECIAT DE COLEGI... 
prof. Ioan Micu (stânga) şi bunul său amic Dorel Ţanu
O întâlnire cu Nicos Rangos - Cipru, preşedintele comisiei de maximafilie FIP
Mărturie a consideraţiei doctorului Valeriu Neaga

Nerva TÂRNĂVEANU, din mărturisiri...

Pentru o imagine mărită, click dreapta pe oricare imagine şi "deschide legătura în filă nouă"...
Articol în revista "Curierul filatelic"




NERVA TÂRNĂVEANU



Preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Mureş


De 30 de ani îndeplineşte - neîntrerupt - funcţia de preşedinte al filateliştilor mureşeni! Iată o dovadă grăitoare privind activitatea deosebită a acestui cunoscut filatelist român, activitate care a reprezentat, şi reprezintă o componentă esenţială a mişcării noastre filatelice din ultimele decenii.

Născut la Tg. Mureş, provenind dintr-o familie de intelectuali (tatăl ofiţer activ iar majoritatea rudelor apropiate, preoţi de rit greco-catolic), după terminarea şcolii primare, urmează tradiţia familiei fiind elev al Liceului Militar Mihai Vitezul. Studiile universitare le termină la Facultatea dc Ştiinţe Juridice din Cluj-Napoca.

Activitatea filatelică o începe prin colecţionarea de mărci poştale româneşti, adunând tot ce apare cronologic. În 1964 este ales secretar al fostului AFR Mureş, ca după nici 3 ani să fie ales preşedinte, funcţie pe care o îndeplineşte şi azi. Din acest punct de vedere, dl. Nerva Târnăveanu este - după părerea noastră, unicul preşedinte din ţară prin longevitate în această funcţie. Ajutat de Marc Horaţiu, dar în special de dl. dr. Valeriu S. Neaga pe care-l consideră părintele maximafiliei româneşti, se formează şi se afirmă ca unul dintre valoroşii maximafilişti din ţară, iar cunoscutul cercetător Gh. Cserni din Arad îl ajută să pătrundă „tainele" unei importante ramuri a filateliei, şi anume istoria poştală românească.

Concomitent cu îndeplinirea sarcinilor de preşedinte de Asociaţie filatelică depune o deosebită activitate expoziţională concretizată în participarea la peste 50 (!) de expoziţii republicane şi inter-judeţene obţinând un Aur Mare, 7 medalii de Aur, 27 de medalii în rang de Vermeil Mare şi Vermeil. Amintim dintre exponatele care au obţinut suprema distincţie - Aur - pe acelea cu subiectele: „Pagini din istoria Franţei", „Michelangelo Buonaroti", „Poşta austriacă în Bucovina", „Evenimente istorice franceze", „Poşta austraică din Bucovina de Nord", „Poşta austriacă în Cernăuţi". Valoarea deosebită a exponatelor dlui Nerva Târnăveanu îi conferă dreptul de a participa la nu mai puţin de 23 de expoziţii internaţionale de o deosebită valoare filatelică mondială cum au fost: „Balcanfila '71", „Euromax'74", „Tomis '75", „FlP-Italia '76", „FIP Granada '92" şi multe altele. Datorită deosebitei sale competenţe privind analizarea exponatelor tematice, dl. Nerva Tâmăveanu este cooptat în 67 de jurii naţionale, republicane, interjudeţene şi naţionale cu participare internaţională. Prezent la diferite manifestări filatelice internaţionale, dl. Nerva Târnăveanu îşi aduce o deosebită contribuţie la Simpozionul de maximafilie Franţa-România, este delegat la Conferinţa filatelică a fostelor ţări socialiste de la Moscova, la Simpozionul „Euromax II" de la Cracovia, delegat cu referat la colocviul internaţional de maximafilie din cadrul expoziţiei „Italia '76 FIP" de la Milano, delegat laConsfătuirea filatelică a ţărilor balcanice de la Vraţe, delegat la Consfătuirea bilaterală de filatelie de la Magdenburg (fostul RDG-România) etc.

In perioada 1984-1989 este ales membru în Comitetul executiv AFR iar în perioada 1990-1992 este ales vicepreşedinte al FFR. Pentru îndelungata şi bogata sa activitate filateli­că, a fost distins cu Diploma pentru insigna de onoare clasa Aur a fostului AFR, iar S.R.F.T.M. din Bucureşti îl cooptează ca membru de onoare al său.

Aurel Anton (A.I.J.P.)

Curierul Filatelic, Anul VII, nr. 71 ♦ februarie 1996
*************************** 

Filatelia, apreciată în Judeţul Mureş

…“După vremurile tulburi de după Primul Război Mondial a crescut numărul filateliştilor în judeţul Mureş, şcolarii mai ales, fiind mari colecţionari. In 1929 a apărut un cerc filatelic, s-a încercat şi editarea unei reviste de specialitate. Prin 1953 nu numai cercul filatelic şi-a reluat activitatea dar s-a deschis şi primul magazin  de timbre, în oraş fiind 80 de colecţionari. In anii ’80 Asociaţia Filateliştilor din Judeţul Mureş număra peste 2.000 de colecţionari înregistraţi dintre care mulţi participau la concursuri naţionale şi internaţionale, datorită preşedintelui de atunci, regretatul Nerva Târnăveanu, fostul director cormercial la Industria Cărnii, care timp de 30 de ani a stat în fruntea asociaţiei câştigând peste 50 de medalii şi zeci de diplome. “Asta a fost pasiunea lui, nimic nu-l interesa decât timbrele. Nu-i trebuia maşină, nu economisea pentru nimic…decât pentru timbre. A partcipat la numeroase expoziţii, a fost membru în juriul multor expoziţii în fosta Yugoslavie, în Ungaria, Polonia, Germania, Rusia”, spune soţia lui, doamna Lucia Târnăveanu. ”A trăit 84 de ani şi s-a dus într-o oră, dar colecţia a lichidat-o neavând cine sâ-i urmeze pasiunea pentru timbre,” a mai adaugat văduva. In 1985 evenimentul anului a fost organizarea la Târgu Mureă, în perioada 14-21 ianuarie, a expoziţiei filatelice ”Olimpiada de Iarnă”, la care au participat colecţionari din 14 ţări. Târgumureşenii au obţinut 12 din cele 73 de medalii oferite de un juriu exigent”. …
 Articol preluat cu mulţumiri din:
 http://www.zi-de-zi.ro/filatelia-ascunde-o-lume-intr-un-timbru/ Iulie 15, 2009
Nerva Tarnaveanu (primul din dreapta) la simpozionul prilejuit de expozitia Balcanfila 1991 - Bacau

Revista Filatelia nr.10-2007, gazdă a faire-part-ului

SEMENOV MIHAI, mărturisiri...

ÎN LOC DE CURRICULUM FILATELIC
                              Curierul Filatelic, Anul VI, nr. 64 - 65 ♦ iulie - august 1995

Născut la 26 septembrie 1937 în Muşeniţa - Climăuţi din judeţul Suceava, după absolvirea Facultăţii de filologie de la Universitatea din Bucureşti, promoţia 1964, întră în învăţământ unde, pe parcursul anilor, în urma examenelor depuse, obţine titlul de profesor gradul I, devenind ulterior directorul şcolii „Ion Creangă" din Bacău. Activă personalitate în climatul intelectual al Bacăului, dl. prof. Semenov este preşedinte al Filialei UNICEF-Bacău, director editor al revistei „Convorbiri didactice” de limbă şi literatură română pentru învăţământul preunivcrsitar, şi preşedinte al Asociaţiei Filatelice „Grigore Pascu” din Bacău.

Începuturile activităţilor filatelice îşi au rădăcinile prin anii 1958 pe când urma şcoala pedagogică din Bucureşti. îndrumat îndeaproape de Petre Huică, Ioan Stănescu, Aurel Stanciu şi în special de dr.Valeriu S. Neaga, cunoscuţi filatelişti români, dl prof. Mihai Semenov îşi canalizează aproape în exclusivitate activitatea filatelică spre maximafilie. Reuşeşte după ani şi ani de muncă asiduă să realizeze exponate de o incontestabilă valoare expoziţională; exponatele sale „Istoria comparată a literaturii române", „Istoria literaturii române de la Dosoftei la Arghezi" (un valoros exponat tematic completat cu numeroase documente inedite), „Portretul feminin (singular) în pictura europeană", „Flori de seră şi apartament" ca şi „Ornitologie - evoluţia speciilor", sunt exponate ce obţin excepţionale medalii la expoziţia mondială din Thailanda-Bangkok, „Socfilex", „Balcanmax" - Braşov, ca şi la expoziţiile bilaterale România-Ungaria, Ungaria-România, România-China, „Balkanmax" de la Atena. Deosebitele sale cunoştinţe în domeniul filatelic, sunt atuurile care îl propulsează, ca membru de juriu la expoziţiile internaţionale şi naţionale din Ungaria, Craiova, Cluj, Botoşani etc.

De numele prof. Semenov se leagă şi realizarea cunoscutelor seturi de suporturi color „Galeria scriitorilor români" din care, până în prezent, a editat 36 de exemplare.

Contribuţia dânsului la recenta expoziţie naţională de filatelic pentru copii şi tineret –„UNICEF '95” - Bacău, a fost hotărâtoare dovedind încă odată că este unul dintre filateliştii de bază români care, cu ajutorul valoroaselor sale exponate, devine un adevărat popularizator ai filatelic noastre în străinătate iar datorită deosebitelor sale calităţi organizatorice, este unul din stâlpii de bază ai filateliei române.

prof. Aurel ANTON - (AIJP)
*********************
CONSEMNARE ÎN
"ENCICLOPEDIA JUDEŢULUI BACĂU" 


Prof. SEMENOV Mihai, editor de revistă, publicist, filatelist. Profesor de limba şi literatura română. N. 26 septembrie 1937, comuna Climăuţi, jud. Suceava.
Şcoala primară şi gimnazială în satul natal; Şcoala Normală din Bucureşti; Universitatea „C. I. Parhon" din Bucureşti, Facultatea de Limba Română; profesor de limba română la Liceul Buhuşi, apoi transferat la Bacău.
Din 1973, timp de douăzeci de ani, funcţionează la Scoală nr. 19 („Al. I. Cuza") din Bacău, fiindu-i, în perioada 1973-1988, ctitorul şi directorul ei principal care, în fruntea unui colectiv didactic căruia îi valorifică cu măiestrie virtuţile pedagogice, o plasează în topul şcolilor generale din urbe. Printre profesorii şcolii s-au numărat Sergiu Şerban, Petre Isachi, Ioan Dănilă, Ioan Lazăr. În 1984 organizează cu fast sărbătorirea a 125 de ani de la înfiinţarea şcolii pe care o conduce (fosta Şcoală Nr. 2), avându-i printre invitaţi, pe foştii elevi: Solomon Marcus, Marcel Marcian, Emanoil Elenescu, Radu Beligan, Marius Mircu, George Bălăiţă, Eugen Uricaru, Ovidiu Genaru, Eduar Covali ş.a. în perioada 1993-1999 ctitoreşte la Bacău una dintre cele mai moderne şcoli generale, „Ion Creangă". La 1 ianuarie 1999 se pensionează, dar rămâne activ în sistemul de învăţământ. Pentru întreaga sa activitate profesională primeşte titlul de „profesor evidenţiat". Manifestă, în decursul a peste 40 de ani de activitate, calităţi remarcabile de manager în domeniul învăţământului şi cel cultural-ştiinţific (în calitate de secretar al Ş.Ş.F., filiala Bacău, timp de 6 ani; preşedinte al Consiliului Municipal al Organizaţiei Pionerilor din Bacău; preşedinte al filialei judeţene a C.N. pentru U.N.I.C.E.F.; preşedinte al Asociaţiei „Grigore Pascu" - Bacău; preşedinte al Consiliului consultativ al I.Ş.J. Bacău, din anul 2001.
Membru al Fondului Plastic (1967-1968) şi fondatorul grupului „Penelul Alb" (cu expoziţii plastice în Bacău, Suceava, Botoşani). Preocupări deosebite în domeniul filateliei şi, mai ales, al maximafiliei, participând la două expoziţii filatelice, mondiale (Thailanda şi SUA) şi la alte şase internaţionale până acum, fiind răsplătit cu medalii şi premii. De-a lungul timpului a realizat şi expus serii de exponate, unele cu statut de unicat naţional, cu tema „Portretul feminin în pictura europeană", „Flori de seră şi de apartament", „Ornitologie-evoluţia speciilor", „Istoria literaturii române de la origini până în prezent", „Viaţa şi operra lui Mihai Eminescu", „Istoria comparată a literaturii române".
Debutul publicistic în „Viaţa studenţească" (1962). Debutul literar în vol. colectiv: "Semnul că nu cunoaştem eclipsa", Bucureşti, 1978, cu poezie. Colaborează cu „Informaţia Bucureştiului", „Zori noi", „Steagul roşu", „Contemporanul" ş.a. Frecventează, în vremea studenţiei, cenaclul facultăţii de filologie, împreună cu Mircea Ciobanu (coleg de grupă), iar la Bacău, cenaclul cadrelor didactice.
Înfiinţează, în 1990, revista „Convorbiri didactice", pe care o conduce în calitate ce director-editor. Revista „de limbă română în învăţământul preuniversitar" ajunge în scurt timp naţională, concurând „Limba şi literatura română pentru elevi" (Bucureşti) şi „Excelsior" (Cluj-Napoca). Promovează în mod constant ideile noi ale Reformei învăţământului de după 1990 în domeniul fascinant al limbii şi literaturii române, devenind nu numai un instrument-didatic de lucru pentru elevi, studenţi şi profesori, ci unul cultural-ştiinţific, cu colaboratori de prestigiu din învăţământul universitar şi secundar.
Scrieri: „Dicţionar de terminologie literară”. „100 concepte operaţionale pentru clasele: V-X”,

 „Enciclopedia judeţului Bacău” – ed. AGORA 2008

*********************************

prof. Mihai SEMENOV

văzut de C.I.POMPILIU

Autografe la aniversarea de 70 de ani.
     Sunt oameni despre care nu pot vorbi. Pot doar scrie. Aş mai putea şi să cânt, dacă n-ar exista notele supraliniare. Le-am urât de la şase ani, când mi-au întrerupt avântul muzical întreţinut şi după aceea de viorile cumpărate de ai mei. Două viori care n-au cântat cu adevărat. Mai sunt ele viori?

    Despre Mihai Semenov se spun, s-au scris multe cuvinte. Majoritatea i-au refăcut destinul pedagogic. Am impresia că acesta este numai unul dintre chipurile sale: cel vizibil. Am sentimentul că vocaţia de dascăl, hrănită de o pură şi nealterată iubire a copilului, este o evidenţă ce porneşte (şi) din altă parte. Dintr-o falie a timpului în care Mihai Semenov întruchipează un desen mai puţin sigur, mai sinuos, dar, prin aceasta, mai artistic. In această falie îl regăsim pe bucovineanul din Climăuţi -altfel. Cu vigoarea, hotărârea, luciditatea omului „neplecat" sub vremi, dar şi cu altceva, o stare, un segment, poate rămas incomplet. Mihai Semenov a debutat cu poezii. A condus un cerc de pictură: „Penelul alb". Bucuria culorii o regăsim în colecţiile filatelice. In pasiunea pentru maximafîlie şi cartofilie (cărţi poştale).

Fiinţa socială (N-am întâlnit niciodată un om care să ştie mai repede şi mai adecvat ce „rol" i se potriveşte fiecăruia, pe ce „limbă" trebuie să-i vorbeşti) e hrănită de ceva mai ascuns, acolo unde e mai greu de ajuns.

Danemarca este pentru mine una dintre ţările mirifice. E o poveste. Copenhaga e oraşul pe care l-aş fi inventat. Sau Odense - locul în care, după apusul soarelui, un bătrân cu fireturi şi un felinar în mână umblă pe străduţe. Pe la răspântii sau lângă casa lui Andersen povesteşte în daneză şi engleză: despre case şi oameni de altădată. Nu întâmplător, în această ţară s-a născut Iegea Jante. Pe scurt, ea spune că niciodată nu trebuie să-ţi arăţi superioritatea (chiar dacă hazardul? Ursitoarele? Ţi-au dăruit-o, scoţându-te din tipar). Poate de aceea Mihai Semenov nu a prea vorbit despre sine. Despre un sens pe care, poate, fiinţa sa a trebuit adesea, sub imperiul unor acţiuni, să-l convertească în fiinţare.

De exemplu, culorile - despre care Locke credea că sunt în sufletul nostru. Sau cuvintele. Există în filosofia contemporană a limbajului această teamă (din vremea lui Platon): în ce măsură găsim mijloace pentru a evita deturnarea totdeauna posibilă a cuvintelor către scopuri personale sau violente.Mihai Semenov aparţine acelor oameni care cred că nu decidem asupra valorilor morale ale unui act luând în considerare numai aspectul său exterior. Trebuie ştiut (ne-a demonstrat-o Kant) pentru ce acţionează astfel. Moralitatea depinde de dispoziţia interioară a voinţei, de intenţia ce determină acţiunea.

Sunt oameni care stau sub semnul imaginaţiei creatoare, înţeleasă atât ca o formă de bună stăpânire a realului, cât şi ca „funcţie a irealului", ca ieşire în afara sa către ceea ce nu este încă. Puterea de a trăi prin imagine trădează libertatea spiritului, facultatea sa de a merge dincolo, de ceea ce ne este dat. conceptul heideggerian de dasein înseamnă deschidere spre fiinţă, depăşire a fiinţării. Literar, „a-fi-aici". A fi aici deschizându-se spre temporalitate. spre „ek-staz". Prin şcoli, reviste, colecţii.

„Semeion": semn. Umplere a distanţei dintre sine şi sine, pe care filosoful din Copenhaga a numit-o existenţă.

Revista „13 PLUSoctombrie - decembrie 2007
Cetăţean de Onoare al comunei natale
Cetăţean de Onoare al municipiului Bacău
                             **********************************
DESPRE MODELE, PASIUNE ȘI ADEVĂR.


Buni prieteni şi colaboratori: dr.V.Neaga şi prof.M.Semenov
Mărturisesc, de la început, că scriu aceste rânduri cu mare emoție. Simt că pasiunea mea pentru maximafilie izvorăște aproape în totalitate din relația cu dr. Valeriu Neaga fondatorul acestei ramuri din filatelia română. Pasiunea pentru frumos, pentru artă în general, pentru maximafilie în particular, într-un sens mai larg, se întâlnește mereu cu predecesorii, cu pionierii în domeniu, cu modele inimitabile pe care natura însăși le patronează. Dr. Valeriu Neaga a reușit nu doar să sintetizeze experiențe anterioare, ci „să profesionalizeze“ strădaniile închinate ideii de creație într-un domeniu oarecum marginal, asigurând un echilibru între diferitele componente ale filateliei românești. Această cutezanță, în esență, nobilă, a format mulți colecționari și, paradoxal, a declanșat o mișcare vie și inedită, cu participări numeroase  la expoziții internaționale și mondiale. Dacă pentru Baudelaire pasiunea pentru arta instituționalizată reprezintă o forță de invenție creativă, pentru Montesquieu studiul unui domeniu oarecare constituie un remediu suveran contra cotidianului facil, plictisitor. Râvna sădită și frământată de ilustrul patron al Societății Române de Maximafilie ne-a adus nouă tuturor nu numai calea de urmat, ci și un prestigiu de apărat. Probabil a fost predestinat ca în drumul meu spre performanță în domeniu să mă întâlnesc cu personalități de primă mărime precum dr. Valeriu Neaga, ec. Ioan Stănescu, ing. Constantin Dumitru, dr. Ioan Daniliuc și, indirect, cu dr. Petru Pitea. La multele întâlniri, planificate sau provocate, la clinicile Vitan sau Colțea, acasă la dr. Valeriu Neaga sau la ec. Ioan Stănescu, totul părea simplu, poate prea simplu. Fără să ne dăm seama țineam cont de crezul lui Emile Balzac precum că „puterea stă în muncă, iar pasiunea înseamnă curaj și credință“. Comportamentul creativ al gazdelor năștea planuri expoziționale, regulamente și, deseori, ilustrate maxime noi prilejuite de aniversări, comemorări, alte evenimente. Mi-aduc aminte că niciodată nu s-a făcut rabat de la calitate. Armonia grupului avea efecte directe în armonizarea  acțiunilor expoziționale ale vremii.

Mă bucur că la marile manifestări filatelice „Euromax“, „Balkanmax“ sau interțări, nu s-au semnalat niciodată nici un fel de clivaj care să submineze autoritatea echipei de maximafilie, prestigiul căreia, peste timp, a crescut, s-a perpetuat până astăzi.
                              prof. Mihai Semenov
                   membru fondator şi vicepreședinte
 al Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga“
La Atena 1995
Filozofia vieţii într-o felicitare primită de la dr. Neaga V. în anul 2000
Una dintre ultimile scrisori primite în anul 2003
În grup cu mari maximafilişti la EFIRO 2004
Admiraţia elevilor din com.Arbore la "Expomax Bacău 600" anul 2008
prof. M.Semenov la o "şedinţă de lucru" cu gen.(r)  V. Doroş şi ing.M. Ceucă