Andrei POTCOAVĂ, un ambasador filatelic

CURRICULUM VITAE

Inginer, scriitor și filatelist, născut la 19 august 1939, în localitatea Sânpetru de Brașov. 

Biografie

A făcut școala primară și elementară în Tr. Severin. În 1956 a absolvit Liceul "Traian" din Tr. Severin. În baza diplomei de merit, conferită la absolvirea liceului, este admis la Facultatea de Chimie Industrială din Institutul Politehnic "Traian Vuia" din Timișoara, pe care o absolvă în 1961. A lucrat 40 de ani în industria de chimie și petrol.Activitate politică

În februarie 1992 a fost ales consilier în primul Consiliu local al municipiului Craiova.
În legislatura 1992-1996 a fost senator în Parlamentul României unde, începând cu toamna anului 1993, a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Comisiei de privatizare a Senatului.

Activitate literară.
Colaborări

"Viața Șantierului", "Chimistul", "Înainte", "Ramuri", "Mozaicul", "Revista de protecție a muncii", "Viața medicală", "Curierul Filatelic", "Pădurea noastră", "Parlamentul", "Filatelia", "Rațiunea" (din 2001 - director de imagine), Studioul de Radio Oltenia Craiova, "Mesagerul Olteniei" (din 2009 - secretar general de redacție).

Activitate filatelică

Este prezent cu activitate de peste 40 de ani în cadrul filialei Dolj a "Asociației Filateliștilor din România", conducând "Cercul Filatelic Municipal Craiova", "Cercul Militar Craiova" și îndeplinind funcția de vicepreședinte al "Asociației Filatelice Dolj".
Ca organizator, se implică și obține aprecieri din partea oficialităților, presei și filateliștilor, inclusiv a participanților străini pentru modul cum a organizat desfășurarea expozițiilor interjudețene și internaționale în cadrul trilateralei "Craiova-Goma Oreahovitza-Rzeszow" sau a bilateralelor interțări România-Bulgaria și România-Polonia desfășurate la Craiova. Prin participarea la expozițiile internaționale de la Nanterre (1993), Bieisco - Biala (1994), Bratislava (1995), Plevna și Grinsbach am Rotai (2002) în calitate de conducător al delegației României, comisar național sau membru în juriu (atestat din 19.03.1994 pentru treapta I de nivel național, inclusiv la solicitare și delegare în jurii internaționale) reprezintă cu cinste culorile patriei, crescând prestigiul internațional al filateliei române.
Prin exponatele sale, în majoritate având tematică referitoare la elemente ale culturii românești, încearcă să devină un "ambasador al culturii românești", relevând fațetele variate ale acesteia în contextul timpului ca elemente componente ale culturii europene și universale ce demonstrează perenitatea viețuirii și locuirii românilor pe vatra strămoșească din ambientalul carpato-danubiano-pontic.
Este prezent la expoziții interjudețene și naționale sau internaționale (sub patronaj FEPA sau FIP) cu exponate de filatelie tematică și maximafilie.
Obține numeroase medalii în rang de argint, vermeil și aur. Activitatea i-a fost recunoscută și recompensată.

Afilieri

● Membru fondator al Academiei Mondiale de Filatelie;
● Membru activ al Academiei Europene de Filatelie;
● Membru al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor Filateliști;
● Membru fondator al Asociației Filatelice franco-române;
● Membru al Consiliului Director al Federației Filatelice Române;
● Membru fondator și al Consiliului Director al Societății Române de Maximafilie „Dr. V. Neaga";
● Membru de onoare al Federației Filatelice Române;
● Distins cu insigna de aur a Asociației Filatelice Române (1988) și a Federației Filatelice Poloneze (1997);
● Filatelist de Onoare al Societății Filatelice Cluj (2002).
● Membru al Ligii Scriitorilor din România.

Lucrări publicate

Valențele comunicării prin timbru (I) - Fauna pădurii românești, Ed. Craita Sudului, Craiova, 2006

Războiul pentru independență (1877-1878) - Valențele comunicării prin timbru (II), Ed. Sitech, Craiova, 2007

Greșeli de machetare pe mărci poștale românești 1858-2005, Ed. Sitech, Craiova, 2008

Risipite (eseuri, reportaje, interviuri), Ed. Sitech, Craiova, 2009

Sursa: wikipedia, enciclopedia liberă http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Potcoav%C4%83

************************ 
Craiova... maximafilie... dr. Valeriu Neaga...

Elev fiind în clasele primare, în anii ’50 m-am întâlnit cu marca poştală, ... micul şi mirificul peticuţ de hârtie colorată care a avut capacitatea de a determina naşterea unei pasiuni ce se va împleti ulterior cu viaţa mea cotidiană... Anii au trecut, copilul cu ochii iscoditori, cu permanente întrebări pe buze: „de ce, de unde, cum aş putea” s-a perfecţionat odată cu trecerea timpului... Au trecut anii de şcoală, de facultate, cu suişuri şi coborâşuri anii de activitate profesională dar, pasiunea pentru marca poştală a rămas cu toate dificultăţile pe care viaţa mi le-a scos în cale.

În anul 1970 am aderat la „filatelia organizată” având posibilitatea să-mi fac ucenicia pe lângă venerabili cu nume ilustre, care vor rămâne pentru totdeauna în ceea ce putem numi „istoria filateliei”: Dumitru Passalega, Alex. Sălceanu, Sandu Obreja, Constantin Iulian, Marin Iordache care ne supervizează activitatea de pe Tărâmul celălalt, după ce au trăit efemera prezenţă pe pământ.....

În cei peste 40 de ani de tranzit prin viaţa filatelică a Craiovei am avut ocazia să cunosc o mare varietate de personaje ce se pot denumi „oameni buni” şi „ oameni mai puţini buni” dar, „cumpărând” de la fiecare câte ceva mi-am creat „propria optică” presărată cu bucurii, împliniri şi chiar unele eşecuri care nu au reuşit să mă determine să abandonez pasiunea de o viaţă... Am abordat toate faţetele în care se poate implica un colecţionar: activitatea organizatorică, inclusiv de manifestaţii filatelice, de expozant incluzând un număr impresionant de exponate tematice şi de maximafilie - cu care am putut în mod deosebit să demonstrez că se pot realiza colecţii competitive şi cu mărci româneşti -  şi de arbitru (membru de juriu).

Cu exponatele mele în care majoritatea tematice cu elemente de cultură a poporului român „etnografie românească”, „pictura românească”, „construcţii pe teritorii unde locuesc români”, „arhitectura pe teritoriul României de-a lungul secolelor”, am încercat să devin „un ambasador” al culturii româneşti relevând faţetele variate ale acesteia în contextul timpului cu elemente componente ale culturii europene şi universale, demonstrând perenitatea vieţuirii şi locuirii românilor pe vatra strămoşească din ambientalul carpato-danubiano-pontic. Cu multă sinceritate pot afirma că decada a opta din secolul trecut m-a adus în ipostaza de a face cunoştinţă cu maximafilia, mlădiţa mai tânără a filateliei, segment de hobby filatelic unde România în frunte cu dr. Valeriu Neaga a avut o contribuţie de mare eficienţă în recunoaşterea sa ca segment de colecţionare şi expunere pe plan mondial. Aici am luatr cunoştinţă de ceea ce se poate numi „copilăria” acestui segment de colecţionare filatelică cu implicarea unor centre cu activităţi în Bacău, Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara, dar unde asemenea „viruşilor”, microbul maximafiliei s-a răspândit în toată ţara, ajungând şi la Craiova.

Pagină manuscris mărturisiri - click pe imagine pentru mărire

Am fost impresionat de prima expoziţie europeană de maximafilie organizată în România, „Euromax’74” de la Bucureşti unde, în cadrul primului simpozion internaţional de maximafilie a fost adoptat „Statutul internaţional al maximafiliei” ca urmare a eforturilor depuse de organizatorii români în frunte cu venerabilul dr. Valeriu Neaga, care astfel realizează o premieră pentru ţara noastră, după ce în anul 1948 împreună cu dr. Petru Pitea înfiinţează primul „cerc filatelic studenţesc” la Cluj, ce va implica în activitatea de realizare de TCV-uri şi maxime, începută după 1918 de „pionierii” acestei activităţi, în frunte cu Constantin Petrovici şi Eugen Kuszalik care-şi creaseră relaţii de parteneriat cu Antonio dos Furtrado (Portugalia), Georges Naudet şi Gonzague de la Ferté (Franţa) personalităţi care ulterior, vor semna „certificatul de naştere” al maximafiliei.

Prin activitatea desfăşurată începând cu anii ’30 ai secolului XX se poate afirma că în România maximafilia s-a născut la Cluj având ca părinţi pe C. Petrovici şi E. Kuszalik, P. Pitea şi V. Neaga (în perioada celor 4 ani de studenţie la Cluj).

Trebuie să remarc interesul şi continua acţiune de înseminare a „morbului maximafiliei” desfăşurată de dr. Valeriu Neaga, care a introdus în ţară material propagandistic pentru acest domeniu de colecţionare din Franţa (reviste Les Maximaphile Français) şi lucrarea „La collection maximaphile” apaţinând francezului Gonzague de la Ferté). Acţiunile sale nu au fost zadarnice, ci încununate de succes, maximafilia fiind în final agreată de FIP, constuindu-se ca domeniu distinct de colecţionare cu conducere distinctă în cadrul congresului FIP din 1977 de la Amsterdam, şi ulterior, în 1978 la Praga, ca urmare a acţiunilor lui Gonzague de la Ferté, André Sanders, Luigi Morera, Valeriu Neaga şi Istvan Szekely s-a aprobat „Regulamentul FIP pentru colecţiile de maximafilie” şi crearea comisiei FIP de maximafilie (subcomisie în cadrul comisiei de filatelie tematică – cu dr. Valeriu Neaga ca vicepreşedinte). În 1982, la reuniunea FIP de la Paris  s-a hotărât înfiinţarea comisiei de maximafilie cu dr. V. Neaga preşedinte , funcţie pe care o va deţine până în 1988 când, din raţiuni politice româneşti a fost obligat să demisioneze. „Pentru ce” şi „de ce” a militat dr. V. Neaga pentru colecţionarea de ilustrate maxime? Posibile răspunsuri pot fi:

- acestea pot determina realizarea de colecţii spectaculoase ( colecţii tematice şi de subiect) mai uşor de întocmit şi cu efort financiar mai redus.

- cu ajutorul ilustratelor maxime se poate demonstra de către colecţionari inventivitatea fiecăruia dar şi realizările personale în domeniu.

În timp, după o perioadă de elan, apetitul pentru acest domeniu de colecţionare scade, determinat de scăderea numărului de confruntări internaţionale sub patronaj FIP, FEPA sau interţări. În mod deosebit se remarcă o apreciere diferenţiată de către jurii a exponatelor, motiv pentru care expozanţii se îndreaptă spre segmente expoziţionale unde „subiectivismul” juriilor este mai uşor de învins. Un interesant esseu-studiu pe această temă am publicat în revista „Filatelia” nr.7-8 şi nr.9 din 2007 cu titlul incitant „Maximafilia românească în regres?”

Pe doctorul Valeriu Neaga l-am cunoscut cu ocazia participării la diverse manifestări expoziţionale din ţară unde oficia în calitate de „arbitru” sau de „observator” al FFR, dar în mod special, prin intermediul unui consătean al domniei-sale, venerabilul Valentin Berezovschi. Discuţiile noastre au fost purtate în domeniul maximafiliei, punctând în ceea ce priveşte „subiectivismul” arbitrilor manifestat în aprecierea colecţiilor în mod special al celor realizate cu piese româneşti, ajungându-se uneori la explicaţii cu „piesele pe masă”, comparaţiile realizându-se în cadrul exponatelor de „arhitectură românească” unde doctorul Neaga insista pe necesitatea prezentării unor piese vechi, iar în cazul unora existând şi aprecierea că sunt „contrafăcute”... În cadrul unor colecţii realizate cu piese străine el susţinea că piesele vechi prezentate erau credibil corecte.... dar ulterior afirmaţia s-a dovedit mai mult decât „fără acoperire” când exponatul „Belgia ....” al unui colecţionar român, după ce a fost multiplu apreciat cu medalii în rang de vermeil mare şi aur la expoziţii internaţionale interţări şi Balkanmax, necazul l-a păţit la expoziţia FIP din Belgia, unde a fost apreciat cu „diplomă de participare” identificându-se de către specialiştii belgieni din juriu, un număr însemnat de piese trucate. În final, pot aprecia că între mine şi doctorul Valeriu Neaga s-a restabilit echilibrul de amabilităţi ce trebuie să caracterizeze relaţiile dintre doi intelectuali, care în anumite ipostaze pot avea păreri diferite, controverse sau chiar discuţii mai aprinse, dar în final trebuie să învingă principiile care, este necesar să fie aşezate pe baze temeinice de realitate şi corectitudine.

Îl apreciez pe venerabilul dr. Valeriu Neaga ca fiind o personalitate marcantă a filateliei româneşti şi internaţionale care si-a lăsat numele înscris cu majuscule în istoria filateliei, în mod special ca unul dintre părinţii segmentului filatelic numit „maximafilie”.

O foarte apreciată lucrare filatelică.

George POPOVICI, tânărul octogenar...

Octogenarul "GEPO": inginer, maximafilist şi autor de versuri.

 O veste minunată a sosit prin satelit să ne umple inimile de bucurie: bunul nostru amic George Popovici a fost "avansat la gradul de... octogenar"! Inginer, maximafilist (supranumit Heraldica) şi autor de versuri (multe publicate) colegul GePo ne răscoleşte cu vestea lui, toate amintirile...

Să începem depănarea amintirilor cu redarea conţinutului paginii dedicate lui în  "Enciclopedia Personalităţilor din România"  ("Who is Who" în România).

Pseudonim: Popovici George - Heraldica; 
P.: Ing., scenarist, textier, expert în Maximafilie; 
N.: Ismail Basarabia, azi Ucraina, 14.02.1934; 
SC.: Căs., Popovici Teodora Marta; 
Co.: Călin (1962), Dorin-Mugur (1968); 
Pă.: Livius şi Alexandra;

Enciclopedia "Who is Who"

IS.: 1941- 52 Lic. "I.L. Caragiale" Bucureşti (Fost Seminarul Pedagogic "Titu Maiorescu", fost "Liceul de Băieţi nr.7"), 1952- 57 Fac. de Instalaţii şi Utilaj, Inst. de Construcţii Bucureşti; C.: 1957– 97 Activitate de ing., 1957- 58 Şef şantier ILL sector Gh. Gheorghiu Dej, 1958- 59 Ing. de investiţii, Direcţia Generală Transporturi Auto din Min. Transporturilor – Inst. de Proiectări Căi Ferate (ulterior Inst. de Studii şi Proiectări Căi Ferate), 1959– 97 Şef atelier de proiectare Instalaţii (sanitare, termice şi ventilaţii), ulterior consilier de instalaţii;Activitate de expert în maximafilie: datorită colecţiei sale maximafile cu tema Heraldică, intitulată "Secretele blazonului" a ajuns în anii 1960-70 să fie cunoscut printre maximafiliştii români şi străini ca George Popovici – Heraldica; în colecţia sa care la un moment dat cuprindea peste 300 de ilustrate maxime cu subiect heraldic, se află şi prima ilustrata maximă din lume având o triplă concordanţă de imagine (marca, ilustrata, ştampilă), datând din 21.01.1905; Colecţia de Heraldică a obţinut nenumărate distincţii în expoziţii naţ. şi internaţ., atingând apogeul la expoziţia europeana EUROMAX–74 de la Bucureşti, unde a primit Marele Premiu Naţional. Alte distincţii obţinute de colecţia “Secretele Blazonului”: 1972 Bilaterala Franţa- România –Paris (argint), 1973 Bilaterala Belgia – România – Bruxelles (vermeil), 1974 Naţionala Maximafilie – Tg. Mureş (aur), 1974 Naţionala de filatelie – Bucureşti (vermeil), 1975 “Balkanfila 5” – Sofia (vermeil), 1976 “Bilaterala Bucureşti-Moscova” – Bucureşti (vermeil), 1976 Naţionala Ploieşti – (vermeil), 1977 Balkanfila 6 – Beograd (vermeil), 1978 Naţionala Banatmax – Timişoara (vermeil), 1979 Mondiala Filaserdica – Sofia (argint), 1981 Euromax – Krakow – (vermeil), 1987 Bilaterala Italia – România – Imola (argint), 1986 Mondiala Stocholmia – Stocholm (bronz), Diploma de onoare cu prilejul a 20 de ani de AFR , certificat de atestare ca membru de juriu treapta 1 (maximum posibil) nr.243 din 29.06.1989, Autor de art. de maximafilie apărute în reviste de specialitate din România, Brazilia, Portugalia, Italia, Bulgaria, Polonia, Franţa, Spania; Referiri la activitate: "Compendiu de Maximafilie" de Petru Pitea – Ed. Risoprint – Cluj Napoca (2002);

sursa: "Who is Who" vol.7 

*************************************

GEPO primeşte "Marele Premiu Naţional" la EUROMAX '74 - Bucureşti

MĂRTURISIRI, MĂRTURISIRI, MĂRTURISIRI...
Blogul mi-a reaprins unele vechi amintiri maximafile rămase undeva, ascunse într-un suflet de 80 de ani. Şi Doamna Neaga, rămasă singură şi bolnavă preţuieşte ENORM orice mic gest de amabilitate închinat memoriei soţului dânsei.

foto Gabriela Mircea-Neaga

Mormântul dr Valeriu S. Neaga (decedat la 08 iulie 2003) se află în Cimitirul Bellu ortodox, figura 26/51, cum se intră pe aleea principală, penultima alee la dreapta, se merge pe aceasta şi pe partea stîngă se întâlneşte un monument din granit negru.

Cât mă priveşte, în afara exponatelor inedite (Secretele blazonului - Heraldica, Ilustrări de versuri - Topârceanu, etc), am fost teoreticianul grupului "nostru" format din dr. V.S.Neaga, ing.Constantin Dumitru, dr.Dragoş Nicolescu şi subsemnatul.

Am scris multă teorie "elevată", am publicat articole în Filatelia şi în revistele de maximafilie din Brazilia, Portugalia, Notizziario (Italia), Spania şi m-am luptat cu orgoliul franţuzesc… 

Am în manuscris o lucrare vastă “Maximafilia 100 întrebări şi 100 răspunsuri”, în care revoluţionez teoria maximafilă prin ordonare, codificare, simplificare, aşa cum se poate constata citind (poate) articolele îmbrăţişate de o lume maximafilă afară de cea franceză orgolioasă în faţa căreia nu am cedat decât părăsind maximafilia.

 Din Bacău, de care profesional mă leagă doar gara nouă, păstrez amintirea a câteva ceasuri petrecute în mijlocul colecţionarilor (pe atunci începători în ale maximafiliei) invitat fiind să prezint această nouă ramură filatelică, vizită în urma căreia s-au aprins nişte inimi maximafile ca cea a domnilor profesor Mihai Semenov sau general Vasile Doroş.

corespondenţă din Bucureşti, la 20 septembrie 2013
***************************************** 

 DIN TAINELE FILATELIEI

 Din dorinţa de a răspunde la întrebările unor tineri maximafilişti, la recomandarea preşedintelui Comisiei de maximafilie a A.F.R., dr. Valeriu S. Neaga, ne-am adresat ing. George POPOVICI - vechi realizator şi colecţionar, la curent cu toate subtilităţile maximafiile teoretice şi practice.

- Ilustrata maximă trebuie să respecte reglementările maximafile sau pe cele poştale ?

- Pe amîndouă simultan. Odată ce se cheamă ilustrată maximă, înseamnă că la realizarea ei au fost respectate reglementările maximafile, altfel nu s-ar mai putea numai aşa. În acelaşi timp, ea este obiect poştal de corespondenţă, ilustrata maximă fiind tot o carte poştală ilustrată, dar una specială.

- Prin ce se deosebeşte ilustrata maximă de cartea poştală ilustrată obişnuită, circulată prin poştă ?

- Ilustrata maximă are marca lipită pe faţa ilustrată, întruneşte cele trei concordanţe maximafile, iar ambele ştampile caracteristice transportului poştal (a oficiului expeditor şi a oficiului destinatarului) sînt reprezentate printr-una singură.

- Se poate aşa ceva ?

Este absolut corect. Realizatorul unei ilustrate maxime, cînd o înmînează spre ştampilare la un ghişeu poştal, el reprezintă pentru oficianta respectivă atît expeditorul obiectului de corespondenţă, cît şi destinatarul lui. Are, după cum se vede, o dublă calitate.

-Dar oficianta nu este obligată să-i reţină ilustrata maximă pentru a o Introduce în circuitul poştal dis-tribuind-o, la adresa scrisă, prin factorul .poştal ?

- Nu. Nici pe plan internaţional nu există o astfel de obligaţie. Convenţia poştală universală tratează probleme de principiu, pe baza cărora fiecare administraţie poştală îşi redactează propriile legi. Poşta română, ca şi alte administraţii poştale, a introdus în legislaţia proprie o prevedere menită să sprijine maximafilia. Astfel, Instrucţiunile pentru executarea serviciului de corespondenţă poştală internă, aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor nr. 313 din 1974, prevăd la art. 43 următoarele : ,,La solicitarea unor filatelişti se vor oblitera cu ştampila de zi timbrele poştale aplicate pe diferite cărţi poştale ilustrate cu imagini a-semănătoare celor de pe timbre (maximafilie). Aceste trimiteri pot fi înmînate imediat după ştampilare prezentatorului".

- În acest caz, respectivele ilustrate maxime se consideră a fi obliterate de complezenţă ?

Nicidecum! Ele sunt trimiteri poştale circulate pe un traseu scurtat regulamentar, deci sînt piese trecute în regimul de circulaţie LOCO.

- Ce condiţii 'trebuie să îndeplinească o carte poştală ilustrată, deci şi o ilustrată maximă, spre a fi acceptată de Poştă în vederea ştamipilării şi circulării ?

- Aceleaşi instrucţiuni poştale de serviciu dau şi aceste precizări. De exemplu, art. 8 prevede că „nu se admit la expediere foi volante", în speţă simple cartoane netipărite. Apoi, In art. 11 se precizează : „cărţile poştale se emit de Direcţia Generală de Poştă şi Telecomunicaţii sau. cu aprobarea acesteia, şi de către alte instituţii".

- O fotografie făcută de o persoană oarecare poate fi folosită, ca suport în realizarea unei ilustrate maxime ?

- Nu. Ar contraveni reglementărilor poştale, fotografia fiind ca o „foaie volantă", netipărită.

- Dar ilustratele emise de diverse edituri, ca ,,'Meridiane", „Sport-Turism" etc. ?

- Acestea pot fi folosite în maximafilie fără reţineri.

- Se poate realiza o ilustrată maximă folosind o carte poştală ilustrată reprezentând un montaj de câteva imagini ? Sînt foarte multe de acest gen în comerţ.

- Nu. Cu aceste suporturi nu se pot realiza ilustrate maxime, ele nefiind acceptate de reglementările maximafile internaţionale. Aceste piese, din punct de vedere poştal, sînt admise ca trimiteri, din punct de vedere filalelico-maximafil, însă, ele nu pot contribui la realizarea unei ilustrate maxime. Ilustrata maximă trebuie să corespundă simultan ambelor reglementări: poştale şi maximafile.

- Suporturile oficiale sau neoficiale, care se găsesc în cornerţ. şi care reproduc întocmai imaginea de pe marcă, pot fi folosite la realizarea de ilustrate maxime ?

- Nu. Acelaşi Regulament special de evaluare a exponatelor de maximafilie (denumit prescurtat SREV), elaborat de F.I.P., interzice folosirea unor cărţi poştale ilustrate care reproduc macheta mărcii, denumirea administraţiei poştale emitente, valoarea nominală şi uneori chiar dantelura.

- Ilustratele care prezintă reproduceri de artă identice cu cele de pe marcă şi care nu conţin celelalte elemente enumerate mai sus sînt suporturi perfect valabile pentru realizarea de ilustrate maxime ?

- Categoric da!

- Ce alte condiţii mai trebuie îndeplinite de o ilustrată maximă pentru a fi considerată obiect de corespondenţă poştală şi, deci, admisă pentru a fi circulată ?

- Reglementările poştale se referă la fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unei ilustrate maxime : marca poştală, cartea poştală ilustrată şi ştampila. Să vorbim mai întîi despre mărcile care trebuie utilizate la francare. Articolul 39 din Instrucţiunile M.T.Tc. nr. 343/74 precizează situaţiile cînd o trimitere poştală se consideră nefrancată sau insuficient francată, care este repartizată, în cadrul activităţii de triere poştală, în grupa denumită „trimiteri  de plată". Nefrancată nu este numai acea trimitere care nu are pe ea nici o marcă. Conform instrucţiunilor amintite, tot nefrancate se consideră şi acele trimiteri care au aplicate „timbre scoase din uz", cum sînt de pildă cele emise înaintea reformei monetare din 1952, „timbre nepoştale", de genul celor fiscale sau a vinietelor, „timbre de taxă", „timbre decupate" de pe întreguri poştale, „timbre deteriorate" sau „timbre care au mai fost întrebuinţate", adică au fost obliterate.

Prima pagină a exponatului

- Ce se întîmplă dacă la trierea poştală se găsesc lipite pe corespondenţe     astfel de mărci ?

- Toate mărcile neconforme instrucţiunilor poştale citate se încercuiesc cu creion colorat, lînga ele aplicîndu-se ştampila „T" (Taxa),    alături de care se înscrie tot cu creionul colorat valoarea taxei care trebuie încasată de la destinatar. Această taxă este „dublul insuficienţei faţă de tariful minim". Aşa prevede art. 46 pct, b) din instrucţiuni.

- Cum poate circula o trimitere poştală     insuficient francată?

Mărcile se obliterează cu ştampila de zi, lîngă care se aplică ştampila „T", se înscrie taxa de plată şi apoi trimiterea intră în circuitul poştal normal. Deci nu se pot realiza ilustrate maxime folosind mărci obliterate. Nici cu mărci nepoştale sau deteriorate.

- Dar cum procedează Poşta cînd i se prezintă spre expediere o ilustrată care a mai circulat o dată şi pe care, în afara, mărcilor obliterate la prima circulare, s-au adăugat mărci noi, valabile, în limita tarifului   poştal ?

- Este o situaţie posibilă, dar inedită, necuprinsă întocmai în instrucţiunile poştale, procedura putînd rezulta, însă, prin similitudine cu situaţiile descrise : Poşta obliterează mărcile noi şi încercuieşte cu creion colorat pe cele folosite    la    prima circulare.

- Ar rezulta din cele expuse că, din punct de vedere poştal, s-ar admite realizarea unei ilustrate maxime pe un suport circulat anterior. Legile maximaifile ce prevăd, însă, în acest  sens ?

- Regulamentul special F.I.P. pentru evaluarea exponatelor tematice (SREV) interzice acest lucru. Prin urmare, piesele astfel realizate nu se consideră ilustrate maxime.

- În ce priveşte ştampilele, în ultima vreme se întîlnesc foarte des pe diverse materiale filatelice, inclusiv pe ilustrate maxime, ştampile figurative. În ce măsură au acestea caracter poştal ?

- O ştampilă capătă caracter poştal după ce este avizată de filiala A.F.R., Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, A.F.R.-central şi aprobată de D.G.P.Tc. Aplicarea acestor ştampile trebuie făcută în conformitate cu legile poştale, ţinîndu-se seama, concomitent, şi de reglementările filatelice, pentru a nu se realiza obliterări de complezenţă.

- Cînd se poate vorbi în maximafilie despre o obliterare de complezenţă ?

- Se mai întîlnesc în săli de expoziţie piese greşit numite „ilustrate maxime", fiind obliterate de complezenţă, deoarece ştampila poştală este a-plicată pe elemente folosite neregulamentar, ca de pildă piese realizate pe suporturi fotografii sau suporturi pe care se aplică mărci obliterate anterior, mărci decupate din întreguri poştale emise în ţări ale căror administraţii poştale interzic acest lucru sau obliterînd viniete drept mărci.

- Cînd se poate vorbi despre falsuri sau rebuturi în maximafilie ?

Piesele maximafile realizate cu ştampile neaprobate de administraţiile poştale sînt falsuri şi descoperite, devin rebuturi. Ele sînt realizate premeditat pentru a induce în eroare colecţionarii şi a obţine în acest mod diverse avantaje. Alte genuri de falsuri în maximafilie şi cel mai des întînite sînt antedatările. Cu alte cuvinte, obliterările făcute astăzi cu data de acum zece, douăzeci sau... cine ştie cîti ani în urmă. Ele scapă uşor unor priviri neexperimentate. Sînt însă cazuri cînd aflarea adevărului necesită consultarea unor specialişti în materie de expertiză judiciară. Din păcate, astfel de rebuturi, falsuri şi realizări de complezenţă pătrund în circuitul filatelic şi, uneori, chiar în săli de expoziţii. Iată de ce prin găzduirea în paginile revistei noastre a cît mai multor articole de specialitate puteţi contribui eficient la creşterea calitativă a acestei ramuri filatelice care  este maximafilia. 

sursa: interviu publicat în revistele „Filatelia” nr 3 şi 4 din 1987

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
PHILATELICA.RO OMAGIAZĂ OCTOGENARUL.

revista "philatelica.ro" anul VI. nr.1(30) 2014, pag 33

Ing. Gheorghe (George) Popovici - Gepo, scenarist, textier, maximafilist, s-a născut la 14 februarie 1934 la Ismail, Basarabia, azi Ucraina. Absolvent al Facultăţii de Instalaţii şi Utilaj, Institutul de Construcţii Bucureşti  (1957), s-a pensionat din cadrul Institutului de Studii şi Proiectări Căi Ferate (1997). Datorită colecţiei sale de maximafilie cu tematica Heraldica, intitulată Secretele blazonului a ajuns în anii 1960-1970 să fie cunoscut printre maximafiliştii români şi străini ca George Popovici - Heraldica. Colecţia sa, care cuprinde peste 300 de ilustrate maxime cu subiect heraldic printre care şi prima ilustrată maximă din lume având o triplă concordanţă de imagine, datată 21.01.1905, a obţinut nenumărate distincţii în expoziţii naţionale şi internaţionale, atingând apogeul la expoziţia europeană EUROMAX 74 de la Bucureşti nde a primit Marele Premiu Naţional. Diploma de onoare a AFR cu prilejul aniversării a 20 de ani de la constituirea AFR. Atestat ca membru de juriu pentru clasa de maximafilie. A publicat în reviste de specialitate din România, Brazilia, Portugalia, Italia, Bulgaria, Polonia, Franţa, Spania.

++++++++++++++++++++++++

Ziua de marţi, 29 septembrie 2015 a fost marcată ca zi de doliu în maximafilia românească; în acea zi s-a mutat la cele veşnice colegul nostru George Popovici. Va rămâne veşnic în amintirea noastră ca unul dintre teoreticienii activi ai maximafiliei. 

VEŞNICĂ POMENIRE!

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

 

Virgiliu MOROIANU, corabia cu catargele rupte...

Cu toate pânzele sus, Sus la reîntâlnirea cu dr. Valeriu Neaga

Negociam cu bunul nostru coleg maximafil Virgiliu Moroianu modalitatea de a-mi transmite câteva mărturisiri despre relaţia filatelică cu dr. Valeriu Neaga şi dovezi ale prieteniei lor speciale când, fatalul uragan al morţii l-a răpit dintre noi pentru a-i duce corabia spre veşnicie, către întâlnirea de noi nevăzută cu Cel care-l aştepta deja în Ceruri...                         

Am primit doar o fotografie pe care Virgiliu Moroianu o considera simbolică pentru relaţia cu prietenul său; este imortalizarea unei simbolice strângeri de mână, gestul suprem al reciprocei preţuiri dar, şi a reîntâlnirii din Altă Lume...

Este greu, foarte greu acum, când sufletu-i este încă pe drum, să adun mărturisirile răposatului dar, în semn de respect, să reproducem măcar câteva semne ale vastei activităţi filatelice şi maximafile a celui care a fost VIRGILIU MOROIANU.

Premiere la "EUROMAX '74" - Bucureşti 1974

UN CURRICULUM VITAE, DIN INIMA SOŢIEI VICTORIA...

sursa foto: http://www.telegrafonline.ro

Moroianu R. Virgiliu s-a nascut la 12. 01.1932, in orasul Constanţa. Clasele I-VIII le-a făcut în Constanţa , iar Liceul teoretic l-a absolvit în Râmnicu - Vâlcea..  In anul întâi de facultate, în anul 1951 când deja începuse cursurile, a fost încorporat ca militar în termen.
Din 14.11. 1951 - 23.o8. 1955 a fost elev la Şcoala Militară de Topografie, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie, cu specialitatea   topografie. La 22.08.1955 i s-a acordat gradul de locotenent.
Din 22.O8.1955 până la 02.02.1990 a fost ofiţer în Secţia Cartografie  şi doc. nautice în U.M.02133 Constanţa . In timpul activităţii ca ofiţer a primit mai mult de 12 ordine şi medalii pentru activitatea depusă. La 22 .10. 1958 s-a căsătorit cu Chiriac Victoria , de profesie contabilă. La 25.12.1959 au avut un băiat pe care l-au numit Marcel-Cristian. Băiatul a terminat T.C.M. în oraşul Bucureşti , devenind inginer.
La 02.02.1990 a fost trecut în rezervă cu gradul de colonel şi funcţie de Comandor.
A decedat la o7.12.2013, şi este înmormântat la Cimitirul Central din Constanţa.
In timpul vieţii a depus o intensă activitate în cadrul A.F.R. Constanţa, fiind o perioadă  preşedinte la acestă asociaţie, apoi "Preşedinte de onoare". A organizat mai multe expoziţii de filatelie şi cartografie în ţară iar unele au avut şi participare internaţională. A trimis exponate şi la expoziţii internaţionale. Pentru exemplificare, voi enumera medaliile primite ca preţuire a calităţii exponatelor:
-  EXPOZIŢIA  FILATELICĂ OMAGIALĂ CRAIOVA 17.09 1978. Expofil Dolj '78. Filiala A.F.R. Dolj, la 20 de ani de activitate 1958-1975. Medalie de argint.

- EXPOSITION MAXIMAPHILE BILATERALE FRANCO -ROUMAINE-PARIS 14-15 X. 1972. Medalie de bronz pe care este gravat numele V. Moroianu.

-ASOCIAŢIA FILATELIŞTILOR TOMIS-CONSTANŢA  1958-1998 - 40 de ani. Medalie de argint.

- FILATELISTYCZNA  KRAJOWA WYSTA WA   MARFIL.COMEMORATIVE 1974. Gravat V. Moroianu.

- Expoziţia Republicană de Maximafilie. Ploeşti 1976. In întâmpinarea centenarului  independenţei. Medalie de bronz. Gravat numele V. Moroianu.

- EXPOZIŢIA FILATELICĂ NAŢIONALĂ 1974. 30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă( 1944-1974) Medalie de argint, gravat V. Moroianu.

- EXPOZIŢIA DE MAXIMAFILIE CONSTANŢA 1977, participare Belgia, Luxemburg , România CONSTANŢA 1977. Centenarul independentei Romaniei 1877-1977, Medalie de bronz,Gravat numele V.Moroianu.

- EXPOZIŢIA FILATELICĂ   EXPO-FOTBAL BRAŞOV 1978 cu participare internationala. Bronz, gravat V. Moroianu.

- BALCANFILA 6 BEOGRAD 77 JUGOSLAVIA  MEJDUNARODNA FILADELLISTICKA  IZLOZBA BALKANSKIH MAXIMAPHILES  ZEMALIA BELGES . Argint gravat Moroianu V.

- A II-a  EXPOZIŢIE REPUBLICANĂ de filatelie tematica. Brasov 08.04.1979. Cumidava- Rasnov. Bronz.

- EXPOZIŢIA FILATELICĂ ROMÂNIA- POLONIA-IASI "85-26 Mai-2 Iunie 1985. Bronz.

MAGYAR- roman- carte- Maximun kiallitas 1985 BUDAPEST . Bronz, gravat Moroianu Virgiliu.

- EXPOZITIA REPUBLICANA de maximafilie Cluj Napoca. 9 Mai 1985. Ziua Victoriei 9 Mai 1945. Bronz.

- A.F.R. FILIALA CONSTANTA . 25 de ani de activitate 1958-1983 ,bronz.

BELGISCHE MAXIMAFIELEN v z w d 1980 - bronz.
- Institutul Roman de Cercetari Marine. 25 de ani de activitate. Constanta 1970-1995. bronz.
- Asociatia Filatelistilor din Brasov . Expozitia nationala de Maximafilie Brasov 1990.
- Societatea Romana de Filatelie Tematica  si Maximafilie, Brasov 1990- argint.
- CENTENARUL Filateliei Maritime Comerciale Romane 1895-1995. Serviciul Maritim Roman 100 ani. Pachebotul " Regele Carol". Constanta 15-30 august 1995 . Bronz.

- MUNICIPIUL TURNUL -SEVERIN 1850 ani (121-1971). Bronz.

- BIENALA de FILATELIE POLARA si MAXIMAFILIE    14-22 August 1992 cu participare internationala. Bronz

- Expozitia filatelica, nationala "88.  130 de ani de la prima marca postala Romaneasca  1858-1988. Bronz.

- 30 de ani de la infiintarea Asociatiei Filatelistilor din Romania . Argint. 
- A.F. din R.S.Romania 1958-1978. Nationala 1978 Bucureati. 12.XI..1978 .Confera pentru exponatul "Printre sute de catarge". Clasa tematica. Medalie de VERMEIL cu pr. spec. Bucuresti 19.XI.1978.
- A.F. din R.S. Romania, Nationala 1978 . Bucuresti noiembrie 1978. Diploma conferita pt. exponatul " Marina in filatelie" Clasa lit.filat.Medalie in rang de bronz. Bucuresti 19.XI. 1978.
- A.F. din R.S. ROMANIA . Filiala Constanta. Expozitie internationala de Filatelie Tematica Marina 1979 Constanta . 3-17 August 1979. Diploma pentru medalie in rang de VERMEIL pt. exponatul "Printre sute de catarge".
- A.F.R., SOCFILEX Bucuresti 28.X.1979 . Exponatul "Printre sute de catarge", diploma in rang de medalie de argint.
- A.F.R. Filiala Bacau . Expozitia bilaterala de maximafilie R.S. Romania-R.P.Ungaria Pentru exponatul "Evolutia navei", diploma in rang de aur. Bacau 13-27. XI. 1983.
- A.F. din R.S.R. Diploma si medalie in rang de VERMEIL pentru exponatul "Printre sute de catarge", clasa tematica. Bucuresti 22.XII. 1983.

Victoria Moroianu

******************************* 
RELATARE DIN CARTEA DOMNULUI DR. IOAN DANILIUC

click dreapta mouse si deschideti in fereastra noua

*********************************************************************

Speranţa în faptul că filatelia nu va deveni un hobby de refugiu lăuntric al fiecăruia a înviat după ce am simţit din plin spiritul de grup al colegilor din Constanţa. Evenimentul tragic al despărţirii pe vecie de dragul prieten Virgiliu Moroianu a constituit un motiv de mobilizare colegială şi am primit noi mărturii ale amplei activităţi a celui trecut la cele veşnice. Mulţumesc cu toată consideraţia colegilor Radu Cornescu, Valeriu Avramescu, Nicolae Istrate şi Marinel Chiriac pentru amabilitatea cu care mi-au transmis materiale conexe subiectului. Reproducerea ultimului articol scris de răposatul Virgiliu Moroianu şi găzduit de revista „Magazin de filatelie, cartofilie şi numismatică” în numărul 126-127 din 2013 este un ultim omagiu dedicat prietenului nostru plecat la reîntâlnirea, în veşnicie, cu dr. Valeriu Neaga.

"PASIUNEA NOASTRĂ, FILATELIA".

ASOCIAŢIA FILATELIŞTILOR „TOMIS" LA a 55a ANIVERSARE

(18 August 1958 - 18 August 2013)

autori: Virgiliu MOROIANU, Titu NICOLESCU, Gabriel Octavian NICOLAE

Era prin anul 1968, când am văzut la Casa Armatei din Constanţa o expoziţie frumoasă de filatelie. Cu această ocazie am aflat că la Constanţa există Filiala Constanţa a Asociaţiei Filateliştilor din România, care ar avea sediul pe undeva pe strada Niculae Titulescu, mai jos de Geamie. Acolo, într-o cămăruţă mică, i-am întâlnit pe Tiberiu Petrilla şi pe Emeric Klein. Am devenit membri şi am fost informaţi că şedinţele de schimb filatelic se ţin în fiecare duminică într-o sală de la Baia Comunală. După o participare de mai multe şedinţe de schimb filatelic, a avut loc Adunarea Generală a Filialei şi alegerea noului comitet de conducere, care a ales ca preşedinte pe profesorul Ion Zaharia, ca secretar pe Tiberiu Petrilla, la financiar pe Nicolae Bălteanu, membri Tiberiu Vlad, Virgiliu Moroianu ş.a. Mişcarea filatelică din Constanţa are o istorie îndelungată. Din aceasta am reţinut datele cele mai semnificative: La 18 august 1958 a luat fiinţă Filiala Regională Constanţa a Asociaţie Filateliştilor din România (AFR), care mai târziu s-a transformat succesiv în Filiala judeţeană Constanţa a AFR şi, după anul 1990, în Asociaţia Filateliştilor „Tomis" Constanţa, care se va afilia la Federaţia Filatelică Română (FFR). În anul 1958, 34 de filatelişti entuziaşti au hotărât înfiinţarea Filialei Constanţa a AFR. Numărul filateliştilor, membri din asociaţia noastră, a crescut repede la 2000, ajungând apoi la peste 3000 - maturi, tineri şi copii. Dar să facem apel la documentele vremii, care consemnează că în anul 1894 în magazinul de manufactură Enciu Iordanov din Constanţa funcţiona o secţie de filatelie. Din anul 1890 la Constanţa activa primul grup de filatelişti condus de N. Mincev. La 8 martie 1900 apare primul număr al ziarului timbrologic şi literar Timbru" sub direcţia lui I. Mantu. în anul 1921 se deschide „Biroul filatelic N. Frangopol", în incinta debitului de tutun Tatoiu din Strada Carol, colţ cu Bulevardul Regina Maria. Câţiva ani mai târziu, în anul 1927, ia fiinţă Clubul Filatelic Internaţional „Dobrogea", sub conducerea lui Dimitrie Mincev, apoi în anul 1930, Casa de Bancă „Frenghian" înfiinţează la Constanţa un birou de filatelie. Anii au trecut şi a trebuit să se suporte urmările grele ale războiului. După ce vremurile au revenit la normal, viaţa filatelică îşi reia cursul, pe plan naţional, cât şi pe plan local. În anul 1947 ia fiinţă primul cerc filatelic pe lângă Sanatoriul PTT, sub auspiciile Direcţiei Generale a Poştelor Bucureşti. La 15 iulie 1952 se organizează la Constanţa prima expoziţie filatelică, apoi la 20 august 1954 apare primul plic filatelic ocazional al unei expoziţii filatelice, urmat, la 5 octombrie 1957, de realizarea primei ilustrate maxime cu marca poştală Ovidiu. La data de 10 iunie 1958 ia fiinţă, la Bucureşti, Asociaţia Filateliştilor din România (AFR), la constituirea căreia participă şi o delegaţie a filateliştilor constănţeni formată din profesorul Ion Zaharia şi actorul Mircea Psatta. Odată cu constituirea AFR, activitatea filatelică din Constanţa creşte rapid. La data de 12 iulie 1958 patru exponate aparţinând filateliştilor maturi din Constanţa participă la expoziţia filatelică „Bucureşti 1958". Ca o consecinţă firească a creşterii mişcării filatelice, la 18 august 1958, treizeci şi patru de filatelişti maturi hotărăsc înfiinţarea Filialei Constanţa a AFR. Cu această ocazie se alege şi primul comitet de conducere, având ca preşedinte pe profesorul Ion Zaharia şi ca secretar pe actorul Mircea Psatta. În luna noiembrie a aceluiaşi an, filateliştii constănţeni participă la prima expoziţie filatelică internaţională „Centenarul mărcii poştale româneşti".

Prima expoziţie filatelică organizată de către Filiala AFR Constanţa a fost deschisă la 30 decembrie 1958. Din acest an a intrat în tradiţie preocuparea de a se organiza manifestări filatelice intitulate „Litoral", „Cutezătorii", „Serbările Mării" şi „Ziua Marinei". O manifestare deosebită a fost preocuparea pentru organizarea expoziţiilor trilaterale „ABC", cu filateliştii din oraşele Arad, Botoşani sau Braşov ş.a. Expoziţiile au fost prezentate pe rând în oraşele menţionate. Expoziţii filatelice itinerante au fost prezentate publicului din staţiunile estivale şi din principalele oraşe din judeţ: Mangalia, Medgidia, Năvodari sau Cernavoda. Expoziţia filatelică cu participare internaţională „Tomis '75" a prezentat publicului exponate din zece judeţe din ţară şi din oraşele înfrăţite cu Constanţa: Boulogne sur Mer (Franţa), Turku (Finlanda), Varna (Bulgaria), Odessa (URSS), Gdansk (Polonia). La Mamaia a fost organizată Prima expoziţie de maximafilie „Mamaia '67". A doua expoziţie filatelică la nivel internaţional, „Tomis '78", a avut loc cu participarea oraşelor: Sulmona (Italia), Turku (Finlanda), Odessa (URSS) şi Varna (Bulgaria) şi a fost organizată la Constanţa în sala mare a complexului sportiv „Flămânda". Pentru a întâmpina un eveniment de mare importanţă pentru români „Centenarul Independenţei de Stat a României 1977”, în anul 1976 s-au organizat două expoziţii filatelice; prima, Expoziţia Interjudeţeană cu participarea filateliştilor din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, a doua, Expoziţia Republicană de Maximafilie, la care au fost prezentate 131 de exponate din întreaga ţară. În continuare, în aceeaşi sală a fost organizată Expoziţia Trilaterală de Maximafilie România - Belgia - Luxemburg. Iniţiativa unui grup de filatelişti, sprijiniţi de comitetul filialei, de a organiza prima expoziţie tematică „ Marina "77" şi a primului Simpozion cu aceeaşi temă a fost de bun augur şi un prilej de a se organiza şi pe viitor expoziţii cu tematică marină. La simpozion, în urma discuţiilor purtate, participanţii au propus înfiinţarea Grupării de Filatelie Tematică Marină, prescurtat GFM. Participanţii la simpozion au ales un comitet provizoriu care să se ocupe de realizarea Statutului GFM şi de posibilitatea editării unui buletin informativ prin care să se popularizeze filatelia tematică marină, în anul 1979 se organizează Expoziţia ,,Marina 1979" şi se ţine al doilea simpozion cu tematică marină. Participanţii la simpozion au hotărât ca publicaţia de popularizare a filateliei tematice să fie denumită Buletinul de filatelie tematică „MA­RINA", iar preşedintele grupării a fost ales Comandorul Titu Nicolescu, urmând ca de apariţia buletinului să se ocupe Virgiliu Moroianu şi Tiberiu Petrilla. Au urmat expoziţiile Marina 82, 84, 86, 92 cu participare interjudeţeană şi „Exfimar "80" şi „Exfimar "88", la care au participat filatelişti din oraşele înfrăţite  cu municipiul Constanţa.

Împlinirea a 2500 de ani de existenţă şi 2250 de ani de la atestarea istoriografică a Cetăţii Tomis, precum şi împlinirea a 500 de ani de la descoperirea Lumii Noi, au permis organizarea de expoziţii filatelice omagiale. Cu aceste ocazii s-au emis cataloage, plicuri ocazionale şi cărţi poştale de maximafilie. De reţinut că primele exponate de cartofilie au fost prezentate la expoziţia filatelică „Marina 86". în anii în care nu s-au organizat expoziţii „Ma­rina", sau chiar în acelaşi an, în paralel, s-au organizat expoziţiile tradiţionale „Litoral" sau „Serbările Mării" şi expoziţii comemorative la care s-au prezentat exponate de mare valoare........ Fără îndoială, cel mai mare şi semnificativ mediu de popularizare a exponatelor cu tematică marină a fost şi este apariţia încă din anul 1978 a Buletinului de filatelie tematică „MARINA", care a ajuns anul acesta la a 70-a apariţie şi a publicaţiei „Magazin de filatelie, cartofilie şi numismatică", care a depăşit de mult nr. 120. Sunt două publicaţii realizate de colecţionarii constănţeni şi cu o participare substanţială a unor filatelişti de marcă din România şi din străinătate..... Activitatea Asociaţiei Filateliştilor „Tomis" este mult mai amplă. Am precizat că la realizarea acestor activităţi şi-au adus contribuţia toţi filateliştii. Acum, la a 55-a aniversare vom da pentru început doar numele celor care au făcut parte din colectivele de conducere în ordinea: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, financiar: în anii 1958-1960: Ion Zaharia, Virgil Gafencu, Mircea Psatta, Mircea Stoica; 1960-1962, Gheorghe Grujdin, Tiberiu Petrilla, Mircea Stoica; 1962-1964: Alexandru Pop, Simion Tavitian, Magdalena Buzduceanu, Gheorghe Spătaru; 1964-1967: Vică Giuglan, Teodor Rusian, Marin Gheorghe, Nicolae Bălteanu; 1967-1968: Ion Zaharia, Virgil Gafencu, Ruxandra Delegeanu, Gheorghe Mungiuri; 1968-1969: Ion Zaharia, Virgil Gafencu, Tiberiu Petrilla, Gheorghe Stoianovici, 1969 - 1987: Ion Zaharia, Virgiliu Moroianu, Tiberiu Petrilla, Nicolae Bălteanu (Traian Lucaci); 1987-1989: Simion Tavitian, Alexandru Brugner, N. Constantin (din partea Direcţiei Judeţene de Poştă Constanţa) şi alte persoane care nu aveau legătură cu filatelia; 1990-1994: Virgiliu Moroianu, Doru Ionescu, Nicolae Istrate, Dan Mihail -vicepreşedinţi, Nicolae Bălteanu secretar, Mihai Bogdan financiar; 1994 - 2008 : Simion Tavitian, Mihai Bogdan, Nicolae Bălteanu; 2008 - 2013: Gabriel Octavian Nicolae, Gheorghe Stănescu, Nicolae Bălteanu, Mihai Bogdan. Ca urmare a activităţii îndelungate şi pentru rezultate deosebite în activitatea filatelică au fost declaraţi preşedinţi de onoare Ion Zaharia (1990), Virgiliu Moroianu (1996), secretar de onoare Tiberiu Petrilla, membri de onoare Titu Nicolescu, Francisc Hosciug, Valeriu Sima. Trebuie de asemenea menţionat faptul că filateliştii constănţeni au fost distinşi cu diplome şi medalii în rang de aur, vermeil, argint, bronz argintat sau bronz la expoziţiile naţionale, republicane sau internaţionale din ţară, sau din străinătate. Ce păcat că generaţiile noastre care au avut pasiunea de a colecţiona s-au dus rând pe rând.

Dintre cei care au făcut cu adevărat filatelie mai sunt doar câţiva: între care amintesc pe Valeriu Sima, Valeriu Vasile, Nicolae Bălteanu, Nicolae Istrate, Adrian Mătase, Filaret Sântion, Victor Codreanu. În amintirea celui care a fost un preşedinte deosebit, actualul comitet de conducere al Asociaţiei Filateliştilor ,,Tomis" -Constanţa a denumit clubul nostru „Simion Tavitian". Ca urmare a tehnicilor noi: televiziune, internet, automobile moderne, pasiunea de a colecţiona şi chiar de a citi o carte sunt tot mai rare însă, la clubul nostru activează o grupare de cartofilie puternică, care conform tradiţiei, organizează expoziţii de cartofilie. Membrii marcanţi ai grupării cartofile sunt: Gabriel Octavian Nicolae, Gheorghe Stănescu, Victor şi Daniel Codreanu, Oana şi Radu Cornescu, Valeriu Avramescu, Lică Mihalache, Cristian Baias, Mihnea Zigarov, Costel Datcu. Trebuie să îi amintim şi pe cei de curând dispăruţi - ing. Viorel Ovidiu Lipovan şi dr. Gheorghe Andreescu….. Pentru informarea corectă şi curentă a filateliştilor din Constanţa cât şi din întreaga ţară, AF „TOMIS" a iniţiat legături cu filateliştii din diferite oraşe: La Arad cu Cornel Telecan; la Alba lulia cu Gheorghe Hendrea; la Botoşani cu prof. Arnăutu sau dr. Costică Dămăceanu; la Braşov cu Dan Vintilă; la Bucureşti cu dr. Valeriu Neaga, ing. Dumitru Constantin sau Ion Stănescu; la Iaşi cu col. dr. Tănase Danieliuc….. Filatelia este o enciclopedie deschisă la toate paginile sale!

Bibliografie:

Virgil Moroianu - ''Amintiri, amintiri" editura Muzeului Marinei Române 2012

Simion Tavitian - "Dobrogea, tărâmul dintre ape" editura Ex Ponto 2005

Colecţia Buletinul Filatelic "Marina"

Colecţia revistei "Magazin de Filatelie, Cartofilie şi Numismatică"

*******************************************

Comentariu dl. Marinel Chiriac:

Un mare colectionar al tematicii " Marina" din Romania .
A fost "motorul" infiintarii Gruparii de Filatelie Tematica Marina din Constanta

si pentru multi ani redactor -sef al publicatiei " Buletinul Marina " .
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace !