Remember dr. Valeriu Neaga: IOSUB NICOLAE, mărturisiri...

În loc de curriculum vitae...

SALUTUL ADRESAT COLEGILOR DE FACULTATE LA ANIVERSAREA A 40 DE ANI DE LA ABSOLVIREA FACULTĂŢII - IAŞI 29 MAI 2010

Dragii noştri profesori, iubiţii mei prieteni şi colegi,

În primul rând vă rog să mă iertaţi că, astăzi, într-un moment atât de important al vieţii noastre nu pot fi alături de voi. Soarta m-a pus la grea încercare şi mi-a luat posibilitatea de deplasare. Sunt, în schimb, alături de voi cu gândul şi cu inima şi vă doresc la toţi o întâlnire plină de emoţie, prietenie şi voie buna. Sa ciocniţi un pahar şi în sănătatea mea!

Ştiu că toţi v-aţi realizat profesional, material şi familial şi, acum, ajunşi în pragul unei vârste a înţelepciunii, să vă bucuraţi de realizările voastre şi să vă faceţi planuri pentru ultima parte a vieţii. Mulţi cred că sunteţi pensionari, că aveţi copii şi nepoţi şi, având mult mai mult timp la dispoziţie, să puteţi face ceea ce vă place şi nu aţi putut în timpul activităţii voastre. De acum puteţi să vă scrieţi amintirile, să vă creşteţi şi educaţi nepoţii, să strângeţi legăturile cu colegii de facultate şi să vă ajutaţi la nevoie. Eu, colegul vostru de studii, am lucrat 30 de ani ca inginer la Intr. Electrocontact Botoşani până la pensionare. Am doi copii şi doi nepoţi, care muncesc şi locuiesc în Botoşani cu mine. Sunt mulţumit de cele realizate. De când sunt pensionar de boală, m-am apucat mai serios de pasiunile mele: filatelia şi numismatica. Sunt un mare pasionat de Eminescu, am realizat studii, am făcut expoziţii, am scos un Buletin Informativ, ajuns la nr.25 şi am scris două cărţi. Cu aceste activităţi mi-am găsit liniştea sufletească. O astfel de activitate vă doresc şi vouă ca viitori pensionari. Să ne amintim cu plăcere şi respect de profesorii care ne-au învăţat meserie şi ne-au îndrumat în viaţă şi să le purtăm o veşnică recunoştinţă.

Colegilor, care nu mai sunt printre noi, să ne rugăm lui Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Vouă, cei care astăzi sărbătoriţi 40 de ani de la absolvire, vă doresc o viaţă plină de bucurii şi împliniri şi multă sănătate! LA MULŢI ANI TUTUROR!

Sursa: http://www.fcrr.ro/html/70/revedere2010.htm

*****************************
Informaţii inedite suplimentare sunt oferite de:
http://www.luceafarul.net/inginerul-nicolae-iosub-un-eminescolog-nascut-din-pasiune
****************************

Mărturisirile unui discipol al maestrului dr.V. Neaga:

DR. VALERIU NEAGA
UN ADEVĂRAT PRIETEN AL FILATELIŞTILOR

De regretatul dr. Valeriu Neaga, unul din cei mai de seamă filatelişti români, am auzit acum mai bine de 40 de ani, când am devenit filatelist cu carnet de membru al A.F.R şi abonament la seriile de mărci poştale româneşti şi la revista Filatelia.

Citeam, cu mult interes, materialele prezentate în revista filateliştilor de specialistul în maximafilie care era doctorul Valeriu Neaga şi astfel am îndrăgit această ramură frumoasă a filateliei. Am început să colecţionez şi eu ilustrate maxime la temele ce mă interesau.

Apoi, l-am cunoscut pe Valeriu Neaga la Botoşani, cu prilejul unor expoziţii, unde d-lui era membru în juriu sau participant la expoziţie şi, când, cu multă căldură, ne sfătuia cum să realizăm maxime corecte şi exponate de maximafilie competitive.

La Expoziţia Republicană de Maximafilie- Botoşani 16-24. VI. 1984, d-l Valeriu Neaga a fost preşedintele juriului expoziţiei şi mi-a acordat diploma pentru locul 2 obţinut la concursul realizatorilor de ilustrate maxime. Atunci l-am întâlnit pentru prima dată şi mi-a făcut o impresie deosebită.

După Revoluţia din 1989, am început să colecţionez ilustrate maxime cu tema ,,Creştinismul la români” şi am făcut un prim exponat intitulat ,,Două milenii de creştinism la români”, exponat cu care am luat diploma în rang de bronz argintat, la Expoziţia Naţională de Maximafilie de la Cluj-Napoca din anul 1997. Nefiind mulţumit cu valoarea exponatului şi cu diploma obţinută, am căutat să-mi îmbunătăţesc exponatul. Aveam nevoie pentru acest scop şi de maxime din alte ţări şi pentru acesta am apelat, cu reţinere, la dr. Valeriu Neaga, rugându-l să-mi dea indicaţii cu privire la exponat şi ce materiale ar trebui să conţină. D-lui văzuse exponatul meu la expoziţia de la Cluj-Napoca.

Reacţia d-lui Valeriu Neaga a fost peste aşteptările mele, d-lui făcându-mi rost de o serie de ilustrate maxime din afara ţării, având prieteni şi corespondenţi peste tot în lume. M-a îndrumat în privinţa alcătuirii exponatului şi mi-a trimis, în mai multe rânduri, o serie de ilustrate maxime cu care am îmbunătăţit şi transformat exponatul.

Am purtat o intensă corespondenţă cu d-lui, întreruptă o perioadă, după care am revenit aşa cum se observă din acest început de scrisoare:

,,Stimate Domnule Iosub,

Trec anii şi zilele-n goană

Şi-n zbor săptămânile trec…”

Ce multă dreptate avea Topârceanu în ,,Balada chiriaşului grăbit”!

Sunt aproape 2 ani de când n-am mai corespondat…” (scrisoare din 6.09.1999).

D-l dr. Valeriu Neaga a continuat să mă ajute cu ilustrate maxime pentru exponatul meu, apelând la prietenii săi din străinătate şi trimiţându-mi maxime frumoase la preţuri acceptabile, ilustrate maxime care cu greu se puteau găsi în ţară:

,,Stimate Domnule IOSUB,

Urmare acceptului Dvs., vă trimit ,,la alegere” un număr de 9 ilustrate maxime… P.S. Călduroase felicitări pentru interesantul articol din ,,Curierul”, privind data de naştere a lui Mihai Eminescu. Mi se pare extrem da plauzibil!” (scrisoare din 29.02.2000).

După anul 2000, am început să colecţionez ,,Ştampile speciale româneşti” şi d-l Valeriu Neaga, care, în anul 1995 scosese un catalog cu ,,Ştampile speciale româneşti din epoca modernă şi contemporană”, mi-a oferit ajutorul necondiţionat, trimiţându-mi materiale pentru studiu şi făcându-mi rost de piese vechi cu ştampile speciale. M-a îndrumat permanent în realizarea acestei colecţii, prin scrisorile trimise, cu sfaturi care mi-au fost de mare folos:

,,Stimate Domnule IOSUB,

Am citit cu atenţie scrisoarea Dvs. din 6 noiembrie şi-mi permit să vă dau câteva sfaturi:

1. În exponat introduceţi numai ştampile (amprente) de francatură mecanică cu text sau ilustraţie publicitară.

Celelalte, nu au nici o valoare competiţională în exponatul cu tema ,,ştampile speciale”….

Repet sfatul: nu vă îndepărtaţi prea mult de anul 1947. Cu cât vă îndepărtaţi, cu atât scade punctajul la juriu. Mai ales că anul viitor, în martie, se va organiza la Bucureşti ,,Salonul campionilor”, cu premii substanţiale. Are şi clasă de marcofilie. Vă doresc succes, Valeriu Neaga” (scrisoare din 11 noiembrie 2002).

Astăzi, exponatul meu de ,,Ştampile speciale româneşti 1894-1948”, este un exponat pe care l-am realizat, în cea mai mare parte, cu sprijinul deosebit dat de Valeriu Neaga, care găsise în mine un continuator al catalogului său. M-a ajutat să pregătesc exponatul pentru ,,Salonul campionilor” din anul 2003 de la Bucureşti:

,,Plicurile de francatură mecanică, le puteţi folosi cu succes, dacă au un text publicitar sau cel puţin o ilustraţie publicitară.

Am multe ,,amprente” după 1948, întrucât am fost referent ştiinţific al Catalogului ‚84 (editat de Cornel Spineanu) şi insistasem să se reproducă şi ştampilele ,,Prima zi” la fiecare emisiune.

Apoi, în ,,Anexa” la Catalogul din 1964, se găsesc reproduse ştampile ,,Prima zi” şi ,,Obliterări speciale” din perioada 1948-1963. Cu stimă, Valeriu Neaga (scrisoare din 17 noiembrie 2002).

D-lui a vizitat expoziţia ,,Salonul campionilor” de la Bucureşti din anul 2003 şi a studiat exponatul meu, împreună cu familia sa, dându-mi voturile:

,,Voi face tot posibilul să vizitez expoziţia şi dacă, vor exista buletine de vot, să votez cu mult drag, pentru exponatul Dvs. Dacă va fi cu ,,buletine de vot ale vizitatorilor”, voi solicita soţia, fiica şi ginerele să vă dea voturile lor…

În legătură cu lucrarea (Ştampile speciale româneşti 1948-1965), cu plăcere voi încerca să redactez un ,,cuvânt înainte”. Dar, în nici un caz- nu accept să fiu co-autor. Este munca Dvs. exclusivă şi trebuie s-o fructificaţi ca atare….Cu aleasă consideraţie, Valeriu Neaga (scrisoare din 2 februarie 2003).

Mi-am luat angajamentul să continui catalogul de ,,Ştampile speciale româneşti” şi l-am rugat pentru un ,,Cuvânt înainte”, care, din păcate, nu a mai apucat să-l facă. Boala nu l-a lăsat să mai lucreze aşa cum ar fi dorit şi să fie de ajutor şi altor filatelişti.

Am discutat la telefon, de multe ori, cu doctorul Valeriu Neaga, fiind un om bun, gata să sară în ajutorul tău fără condiţii, dornic de te ajuta în perfecţionarea unui exponat. Eu fiind interesat de ,,Ştampilele speciale româneşti”, mi-a oferit catalogul său cu autograf şi cu rugămintea de a continua catalogul cu ştampilele speciale româneşti de după anul 1947 (,,5 sept. 2002, D-lui Nicolae Iosub, cu aleasă consideraţie şi dorinţa sinceră de a continua studiul şi după 1948. Valeriu Neaga”).

Am fost bucuros să continui această muncă şi, în decurs de câţiva ani, am continuat catalogul ştampilelor speciale româneşti pentru perioada 1948-1960. Din păcate, nu am reuşit să tipăresc aceste ştampile până în prezent, dar sper ca până la urmă să reuşesc. Ar fi o modestă recunoştinţă faţă de cel ce m-a ajutat şi îndrumat în domeniul maximafiliei şi marcofiliei, care mi-a fost un adevărat prieten şi sfătuitor şi care va rămâne permanent în sufletul meu.

În ultimul său an de viaţă, corespondenţa noastră a fost mai rară, fiind bolnav, cu puterile diminuate şi cu regretul că nu mai poate fi tot atât de activ ca altădată.

,,Din păcate, şi eu sunt suferind (de doi ani) de o boală care nu-şi găseşte leacul, căci medicii nu cunosc cauza. Am apelat şi la cunoştinţe din Franţa şi Statele Unite; şi ei folosesc aceleaşi medicamente, fără efect…În condiţiile acestea, vă închipuiţi că nu pot participa la activităţi colective”, se destăinuia într-o scrisoare din 27 ianuarie 2003.

În ultima scrisoare primită de la dr. Valeriu Neaga, din 1 iunie 2003, se scuză de întârzierea cu care-mi scrie, din cauză că a stat mai mult prin spitale, că este slăbit şi doar parţial restabilit, mulţumindu-mi pentru Buletinul Informativ ,,Mihai Eminescu” pe care i l-am trimis, încheind:,,Cu alese sentimente şi doriri de succes!”.

Legătura şi colaborarea mea cu doctorul Valeriu Neaga a fost o adevărată experienţă de viaţă, cunoscând în el un om de o înaltă corectitudine, de o rară modestie, gata oricând să-ţi acorde ajutorul său şi bucurându-se de succesele tale, în domeniul pe care l-a iubit atât de mult şi pentru care a făcut atât de multe lucruri-filatelia şi în special maximafilia.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Botosani,05 decembrie 2012

SCRISORI DIN CORESPONDENŢA LA CARE SE FAC REFERIRI ÎN MĂRTURIE:
Click dreapta pe imagini pentru a deschide în altă filă, şi măriţi...