ARTICOL IN CATALOGUL EXPOZITIEI "EUROMAX 1974"

MAXIMAFILIA ROMÂNEASCĂ

LA 15 ANI DE ACTIVITATE ORGANIZATĂ

I. CONTRIBUŢII LA ISTORICUL MAXIMAFILIEI ROMÂNEŞTI

Este greu de stabilit o dată care să ateste existenţa unor preocupări sau activităţi maximafile în România în anii mai îndepărtaţi. Informaţii sau referiri despre maximafilie au apărut în ţara noastră încă în anii 1938—39. În catalogul expoziţiei filatelice din oraşul Sibiu (24-30 iulie 1938) figurează la poziţia 39 exponatul „Cărţi poştale francate pe faţa ilustrată" (TCV-uri) prezentat de Berthe Dengel.

„Revista Societăţii Filatelice Române” nr. 8-9/1938 pag. 9-12, cuprinde un interesant articol, „Colecţiunea de cărţi poştale ilustrate” de Emilian Costescu, în care autorul face o caldă pledoarie pentru colec­ţionarea cărţilor poştale ilustrate cu marca aplicată pe partea ilustrată şi obliterată cu ştampila poştei de origine, insistînd asupra concor­danţei de subiect şi de loc. Pentru exemplificare sînt reproduse două ilustrate maxime din Italia şi Congo belgian. În „Ziarul ştiinţelor şi călătoriilor" anul LIII nr. 27 din 27.VI. 1939 a fost publicat articolul „O pasiune instructivă — colecţionarea de imagini", sub semnătura filatelistului Mircea Ionescu.

Realizarea de ilustrate maxime era sporadică şi întîmplătoare. Cu toate acestea, în colecţiile unor distinşi maximafilişti (Gonzague de la Ferte, Louis Lemaire, Georgesc Naudet din Franţa şi Antonio Furtado din Portugalia) sînt cunoscute ilustrate maxime româneşti realizate incă la începutul secolului nostru:

Yv. 105, obliterată 10.IX.1900

Av. 215 şi 220 obliterate în 25.V.1909 la Bucureşti şi pe verso - 29.V.1909, la Nancy

Yv. 217 obliterată la Bucureşti în 19.VII.1909

Yv. 266, 267, 268, 276, 285 cu obliterări diferite

In colecţia autorului prezentului articol se află o ilustrată maximă realizată în 1912 cu marca poştei locale de 3 heller cafeniu şi cartea poştală ilustrată reprezentînd staţiunea climaterică Păltiniş (Hohe Rinne) din jud. Sibiu. Ilustrata maximă este circulată prin poştă şi pe verso poartă data 18.VII.1912. Pe unele ilustrate maxime, realizate înainte de anul 1940, găsim numele ing. Constantin Petrovici din Cluj şi Grigore Scărlătescu din Bucureşti ca realizatori ale acestora.

În anul 1951 Direcţia generală a poştelor, prin întreprinderea sa specializată a început editarea unor ilustrate maxime cu subiectele mărcilor apărute.

Prima din această categorie a fost dedicată pictorului Ion Negulici cu ocazia centenarului morţii sale. Editarea acestor ilustrate maxime a continuat pînă în anul 1954 ultima fiind cu pictorul Barbu Iscovescu.

În septembrie 1957 a luat fiinţă la Bacău din iniţiativa filatelistilor M. Aronovici, Petre Huică, Ion Lazan, Valeriu Neaga, Hary Rotman şi Gheorghe Văduva o modestă grupă maximafilă cu ocazia organizării celei de a 2-a expoziţii filatelice locale care a cuprins şi exponate maximafile.

În anul 1958, cu ocazia expoziţiilor „Bucureşti 1958" şi „Cente­narul mărcii poştale româneşti" au fost prezente - pentru prima oară la o expoziţie filatelică internaţională - colecţii de ilustrate maxime, atît ale unor filatelişti români cît şi ale unor filatelişti de peste hetare.

Aceasta a fost, putem spune, momentul care a marcat apariţia „în public" a maximafiliei româneşti, prilejul de a participa competitiv la două manifestări filatelice de amploare şi de a trezi interesul colecţionarilor pentru o ramură nouă a filateliei care cunoaşte în prezent o dezvoltare impetuoasă.

Încurajaţi de aceste succese şi de aprecierile favorabile ale publi­cului vizitator, un mănunchi de entuziaşti filatelişti (Constantin Pavlovschi, Aurora Stoicescu şi Mark Horaţiu) au organizat în anul 1959 un cerc de studii maximafile în cadrul Asociaţiei filateliştilor din România, nucleul actualei secţii de maximafilie care a luat fiinţă în anul 1965 din iniţiativa filateliştilor: Mark Horaţiu, Valeriu Neaga, Constantin Pavlovschi şi Victor Stanică. Deci, se poate vorbi de o activitate maximafilă organizată în ţara noastră de la consituirea nucleului de studii maximafile, adică din anul 1959. Fără îndoială, constituirea secţiei de maximafilie a impulsionat acest gen nou de colecţionare atît în Bucureşti cît şi în întreaga ţară.

Paralel cu numeroasele adeziuni primite din diferite localităţi, au luat fiinţă grupe maximafile pe lîngă filialele A.F.R., cercuri filatelice, case ale pionerilor etc. Numărul acestor grupe este în prezent de 27.

În revista „Filatelia” la rubrica maximafilă au apărut aproape lunar articole, cronici, recenzii, informaţii şi noutăţi pentru colecţionarii de ilustrate maxime.

La această rubrică au fost publicate colaborări şi articole trimise de personalităţi cunoscute din străinătate: Georges Azzis şi Georges Naudet (Franţa), G. Fischer (Olanda), Alex. Kotopoulis (Grecia) Ra-mon d'Areny Plandolit (Andora), Fr. Prazak (R.S. Cehoslovacă) etc.

Editarea ilustratelor maxime a fost reluată la insistenţa Secţiei de maximafilie, în anul 1966, în condiţii grafice net superioare, de către întreprinderea „Filatelia" (azi „Rompresfilatelia"). Paralel cu ilustratele maxime realizate de întreprinderea respectivă unele grupe maximafile (Botoşani, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Mureş, Vîlcea), precum şi numeroşi filatelişti au realizat numeroase ilustrate maxime româneşti.

Pentru a stimula pe realizatorii de ilustrate maxime, au fost or­ganizate 6 ani consecutiv concursuri republicane de maximafilie, îm-părţindu-se numeroase premii în materiale filatelice participanţilor.

Pentru a oferi realizatorilor şi celorlalţi colecţionari, posibilitatea de a verifica din punct de vedere calitativ ilustratele maxime româneşit s-a instituit în anul 1967, omologarea acestora ajungîndu-se în prezent la aproape 80.000 omologări.

Pe lîngă prezenţa exponatelor cu ilustrate maxime la aproape toate expoziţiile filatelice, au fost organizate numeroase expoziţii maximafile, prima dintre ele în luna iulie 1965 de către Filiala A.F.R. Bucureşti (preşedinte dr. Valeriu Dumitrescu).

Filiala AFR Constanţa a organizat o suită de expoziţii pe litoral, începînd cu „Mamaia 67".

La Baia Mare o reuşită expoziţie cu tema „pictură" a fost organi­zată în toamna anului 1969 de către Iulius şi Traian Pajer.

Expoziţia maximafilă România-Franţa, organizată la Bucureşti în aprilie 1970, a constituit o manifestare deosebit de prestigioasă.

În octombrie 1970 cercul filatelic „Feroviarul" şi grupa maxima­filă din Craiova au organizat o interesantă expoziţie.

În anii 1971—72 au fost organizate succesiv în oraşul Braşov reuşite expoziţii cu participări din întreaga ţară, din iniţiativa unor entuziaşti filatelişti din Braşov în frunte cu Dan Vintilă, preludiu  vii­toarelor expoziţii Republicane. Cu ocazia celei de a doua ediţii, a avut loc la Braşov, în anul 1972 şi „Primul simpozion naţional de maximafilie", prilej pentru un preţios schimb de informaţii şi experienţă între numeroşii participanţi.

O expoziţie instructivă a fost organizată de către unitatea de pionieri la şc. generală 89 din oraşul Bucureşti, sub îndrumarea soţilor Angela şi Vasile Cristea, în noiembrie 1972.

Oraşul Botoşani a găzduit în luna mai 1973 bogata şi impunătoarea expoziţie maximafilă republicană, la prima ediţie şi „Al doilea simpo­zion naţional de maxima filie" remarcîndu-se spiritul organizatoric şi ospitalitatea gazdelor, în frunte cu preşedintele filialei AFR — neo­bositul profesor Vasile Arnăutu.

La, ultima ediţie a expoziţiei „Socfilex", organizată în sălile Ate­neului Român, în iulie 1973, în clasa de maximafilie au fost prezentate valoroase colecţii ale unor filatelişti din ţările socialiste reunite pentru prima oară la o manifestare de acest gen.

Pasionata filatelistă Aurora Claudia Constantinescu din Slatina a organizat două expoziţii maximafile originale la Slatina şi Slobozia în anul 1973, consituind şi grupe maximafile în localităţile respective şi la Caracal, jud. Olt.

Oraşul Găieşti a găzduit o reuşită expoziţie a filateliştilor dîmboviţeni, în decembrie 1973 iniţiată de prof. Tiberiu Georgescu.

Apogeul manifestărilor maximafile româneşti l-a constituit expo­ziţia republicană „Maxima'74” organizată la Tg. Mureş, cea mai presti­gioasă şi bogată manifestare din acest an care a reunit peste 140 colecţii prezentate pe aproape 500 feţe de panouri. În timpul expoziţiei a avut loc şi „Al treilea simpozion naţional de maximafilie". Succesul acestor manifestări se datoreşte competenţei şi experienţei gazdelor în frunte cu preşedintele Filialei AFR Mureş - Nerva Tîrnăveanu cît şi entuziasmului colecţionarilor din înatreaga ţară care au răspuns într-un număr neaşteptat de mare la invitaţia organizatorilor.

II. MAXIMAFILIA ROMÂNEASCĂ PE MERIDIANELE GLOBULUI

Încă înainte de constituirea secţiei de maximafilie în cadrul AFR, colecţionarii români de ilustrate maxime, au întreţinut relaţii de schimb şi colaborare cu asociaţii, reviste sau colecţionari din străinătate. Printre fondatorii „Uniunii maximafile internaţionale" (constituită în anii 1947 la Dijon, în Franţa), îl găsim pe filatelistul Gerard Schalik din Bucureşti, care va fi reprezentant al acestei Uniuni pentru ţara noastră.

Revista „Maxphila" din Belgia (director Medeleine de Wergifosse) publică încă din anii 1957, informaţii despre ilustratele maxime româ­neşti. În numărul 40 şi 41/1957, directorul revistei semnează articolele: „Ecouri din România" primul, cuprinzînd informaţii preţioase despre ilustratele maxime editate de Direcţia Generală PTT, iar al doilea oferă cititorilor un material documentar cu privire la concordanţa de loc a acestora.

În paginile unor cunoscute reviste filatelice sau maximafile din străinătate, cum sînt: „Le Monde des Philatelistes", „Les Maxima­philes Français", „Il Bolletino Filatelico d'Italia", „Il Collezionista Italia Filatelica", „La Philatélie Français", „L'Echo de la Timbrologie", „Filatelia S.S.S.R.", „Documentation maximaphile" (Bordeaux), "Maximaphiles Belges", „Filatelisi Semle,, (Budapesta) etc. au apărut adesea aprecieri elogioase la adresa maximafiliei din ţara noastră, ca şi articole ale unor membri ai Secţiei de maximafilie AFR (dr. Va-leriu Neaga, Constantin Pavlovshi).

„Revue de l'Echangiste carto-philateliste" din Paris, a reprodus, în cîteva numere consecutive, ilustrate maxime româneşti, trimise de Avocat Dem. M. Lazaru din Drăgăşani.

Maximafilii români au fost prezenţi la numeroase expoziţii fila­telice internaţionale, din care menţionăm în deosebi Expoziţia „Balcanfila" (Bucureşti 1971), cu aprecierile publicate în presa străină:

... „Maximafiliştii români sînt întotdeauna la fel de activi şi com­petenţi"

(Le Monde des Philatélistes nr. 235/971 pag. 58)

„A 3-a ediţie a Expoziţiei filatelice interbalcanice a înregistrat un remarcail succes al maximafiliei".

(Il Collezioniste Italia Filatelica nr. 16/1971 pag 38).

...„Colegii noştri români pot fi daţi ca exemplu. Ei au dreptul la toate felicitările noastre pentru perfecţiunea realizărilor lor. Am fost plăcut surprinşi de diversitatea subiectelor alese".

(Les Maximaphiles Français nr. 268/971 pag. 8)

Apogeul succesului maximafiliei româneşti peste hotare, l-a cons­tituit fără îndoială grandioasa expoziţie maximafilă Franţa-România, organizată în luna oct. 1972 la Paris, unde expozanţii români au obţi­nut: Marele Premiu al expoziţiei, oferit de Preşedintele Republicii Franceze, 3 medalii de aur, 2 medalii de vermeil, 3 medalii de argint, 8 medalii de bronz precum şi alte premii speciale.

Iată mai jos cîteva spicuiri din presa filatelică cu privire la succesul acestei expoziţii:

... „Această expoziţie ne-a oferit o imagine destul de expresivă asupra stadiului actual al maximafiliei în Franţa şi România. Eu fe­licit prietenii români pentru efortul de a trimite la Paris colecţii care arată nivelul excepţional, cum de altfel noi ne-am făcut deja o părere la Bucureşti".

(Antonio Furtado - Preşedintele Juriului expoziţiei in revista „Documentation maximaphile nr. 7/1972).

Într-un amplu articol intitulat „Evenimentul anului - Expoziţia maximafilă Franţa-România, domnul René Debrel - Preşedintele Aso­ciaţiei l'Essor Maximaphile din Franţa, face un minuţios şi competent comentariu al acestei importante manifestări (ca membru în juriul expoziţiei), elogiind exponatele româneşti cu cuvintele: „Participările erau frumoase în ansamblu, dovedind îndelungate cercetări, prezentări ordonate şi îngrijite" şi încheie astfel: „Expoziţia Franco-Română a fost foarte mare şi foarte frumoasă; ea a făcut onoare Asociaţiei „Les Maximaphiles Français" şi pe lîngă prietenia care se leagă între filatelistii ţărilor noastre, constituie o excelentă propagandă în favoarea specialităţii noastre".

(Documantation maximaphile nr. 7/1972).

Domnul Gonzague de la Ferté publică o dare de seamă bogat ilustrată în revista „L'Echo de la Timbrologie" nr. 14/28 decembrie 1972, pag. 42-43, din care spicuim:

„Parisul merită cu prisosinţă o liturghie: tot aşa ne pare că şi o expoziţie maximafilă la Paris şi pe deasupra binaţională, merită două pagini în L'Echo de la Timbrologie"

                Acesta a fost un eveniment pentru noi maximafilii francezi, care l-am organizat în colaborare cu prietenii din secţia de maximafi­lie AFR".

Prezenţa unor colecţii maximafile la expoziţia Socfilex III din Bucureşti a avut un larg ecou în presa filatelică din străinătate.

Expoziţia de maximafilie Belgia-România la Bruxelles în perioada 16-18 noiembrie 1973, cu prilejul celui de al şaselea salon de maxi­mafilie a reunit colecţii valoaroase din ambele ţări şi s-a bucurat de aprecieri elogioase din partea vizitatorilor şi a presei filatelice şi coti­dienelor locale (Le Soir, La meuse - La Lanterne, Buletinul Asociaţiei Les Maximaphiles Belges etc).

Iniţiativa organizării actualei expoziţii a avut un ecou larg în presa filatelică cît şi a numeroşilor colecţionari de ilustrate maxime. Despre aceasta vom scrie, în altă parte a catalogului: la „Ecouri despre Euromax".

Maximafiliştii români, membri ai Asociaţiei Filateliştilor din R.S. România, desfăşoară o activitate susţinută şi perseverentă pentru propagarea maximafiliei ca o ramură nouă şi atrăgătoare a filateliei cu posibilităţi certe de creaţie, prin realizarea personală a ilustratelor maxime de către colecţionari. Pe de altă parte, participă activ, alături de alte grupări fiilatelice sau maximafile din străinătate la acceptarea colecţiilor maximafile în expoziţiile filatelice şi în ultimă instanţă, la recunoaşterea maximafiliei în cadrul acestei expoziţii inclusiv la acelea patronate de F.I.P.

Concomitent cu aceasta vom sprijini adoptarea unui statut inter­naţional al ilustratei maxime, al unui regulament la acest statut cît şi la stabilirea unor criterii comune pentru aprecierea colecţiilor şi îndeosebi a exponatelor maximafile.

La împlinirea a 15 ani de activitate organizată avem satisfacţia de a sărbători acest eveniment împreună cu distinse personalităţi ale maximafiliei internaţionale, în cadrul sărbătoresc al expoziţiei.

Mulţumind călduros tuturor acelora care ne-au sprijinit sau au participat activ la obţinerea succeselor de pînă acum, le dorim noi şi binemeritate satisfacţii în activitatea viitoare.

Dr. VALERIU NEAGA

Preşedintele Secţiei de Maximafile AFR